Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus în septembrie la 4,62%, de la 5,10% în august 2024. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea combustibililor şi energiei, cu precădere pe fondul descreşterii cotaţiei ţiţeiului, al cărei impact l a devansat pe cel generat de noile creşteri de preţuri înregistrate în această lună de bunurile alimentare şi de produsele din tutun.

Conform unui comunicat al BNR, pe ansamblul trimestrului III 2024, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele trei luni, precum şi în comparaţie cu previziunile. Faţă de luna iunie, ea s-a diminuat în septembrie cu 0,32 puncte procentuale (de la 4,94%), în condiţiile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de preţurile administrate şi de preţul combustibililor - sub influenţa unor efecte de bază şi a descreşterii neaşteptate a cotaţiei ţiţeiului - au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creşterea preţurilor alimentelor şi într-o mică măsură a preţului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit trendul descendent pe ansamblul trimestrului III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6%, de la 5,7% în iunie. Decelerarea a continuat să fie antrenată de efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi de dinamica descrescătoare a preţurilor importurilor. Acţiunea acestor factori a fost mult atenuată în acest interval de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi de costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 4,8% în septembrie, de la 5,3% în iunie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 6,1% în septembrie, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în septembrie 2024 la 6,4%, de la 7,3% în iunie 2024.

"Datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II 2024 cu 0,3%, după o comprimare cu 0,4% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval. Potrivit noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a mărit la 0,9% în trimestrul II 2024, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix şi-a încetinit însă semnificativ creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, iar evoluţia exportului net şi-a mărit substanţial influenţa contracţionistă, în condiţiile în care volumul importurilor de bunuri şi servicii şi-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor şi-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o amplă creştere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa evoluţiei fondurilor europene de natura contului curent", se menţionează în comunicat.

Cele mai recente date şi analize indică creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în semestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, dar în accelerare graduală, implicând o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii totuşi divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, subliniază sursa citată.

Astfel, în intervalul iulie-august 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul s-a menţinut la un nivel ridicat, scăzând doar uşor faţă de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a rămas constantă. În schimb, producţia industrială şi-a reaccentuat uşor contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii s-a comprimat din nou faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după o relativă redresare în trimestrul II 2024.

Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ decalajul negativ faţă de cea a importurilor, consemnând în iulie-august o creştere mult mai pronunţată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Drept urmare, creşterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor a înregistrat mici creşteri în iunie-iulie şi a stagnat în luna august, iar rata şomajului BIM s-a mărit pe ansamblul trimestrului III la 5,5%, după descreşterea la 5,1% în iunie şi la un nivel mediu de 5,2% în trimestrul precedent. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, succedat de o stabilitate a acestora în octombrie, precum şi o accentuare a scăderii deficitului de forţă de muncă în debutul trimestrului IV 2024.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie-august, la 16,8%, după o mică descreştere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a urcat la 17,8%.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas constante în octombrie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au reînscris şi s-au menţinut pe o traiectorie abrupt ascendentă - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în condiţiile reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în octombrie pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. Moneda naţională a consemnat însă o depreciere notabilă în raport cu dolarul SUA, dată fiind întărirea acestuia pe pieţele financiare internaţionale, menţionează BNR.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în septembrie, la 8,4%, de la 7,7% în august, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale societăţilor nefinanciare, dar şi cu aportul însemnat al variaţiei creditului în lei acordat populaţiei. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8%, de la 69,7% în august.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)