Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui "Târgul de Sfinţii Mihail şi Gavril", în perioada 7 - 9 noiembrie 2024, eveniment organizat cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, informează marţi instituţia.

"Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru producătorii şi procesatorii români de a-şi promova produsele agroalimentare, dar şi un bun prilej de informare a consumatorilor cu privire la provenienţa şi modul de preparare al produselor", susţin organizatorii, printr-un comunicat.

Expozanţii vor oferi consumatorilor o gamă variată de bucate tradiţionale româneşti, dar şi produse locale autentice şi diversificate. În cadrul acestui târg vor fi expuse produse atestate tradiţional din categoria lactate, carne, băuturi spirtoase, dar şi produse care au dobândit menţiunea "produs montan" din categoria miere, lactate şi preparate din peşte.

Totodată, în cadrul târgului se vor regăsi produse care au dobândit protecţia la nivel european, precum: brânză "Telemea de Sibiu" - IGP, "Magiun de prune Topoloveni" - IGP, iar vizitatorii vor avea ocazia de a achiziţiona din cadrul târgului produse apicole bio.

"Cumpărând produse de la producătorii autohtoni, putem sprijini economia şi susţine dezvoltarea durabilă a zonelor respective, contribuind totodată la promovarea tradiţiilor noastre gastronomice", a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin-Ionuţ Barbu, citat în comunicat.

Vizitatorii se vor bucura de o ofertă bogată, având posibilitatea de a degusta şi achiziţiona preparate din carne, lactate din lapte de vacă, oaie sau capră, fructe şi legume, dulceţuri, gemuri, sucuri, siropuri, uleiuri presate la rece, produse de patiserie, produse apicole, băuturi spirtoase, obţinute de producătorii români prin valorificarea materiei prime locale.

În cadrul târgului va fi rezervat un loc pentru iubitorii de produse şi preparate pescăreşti. Astfel, producători de peşte din Jurilovca, Sfântul Gheorghe şi Murighiol vor expune spre vânzare produse dobrogene obţinute din peşte, precum: borş tradiţional de peşte cu ardei iute, mămăligă, mujdei; peşte la plită (crap, caras, biban, somn, macrou, sturion, calcan, stavrid, lufar, levrec, hamsie, chefal, şalău, zărgan); ciorbă de peşte şi storceag; saramură de peşte cu mămăligă şi mujdei; midii cu sos de usturoi;
rapane în sos de vin; peşte prăjit: hamsie, şalău, chiftele de peşte, sprot, guvizi, barbun.

Bucureştenii vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze o serie de preparate, precum: zacuscă cu peşte, icre de crap sau de ştiucă, batog afumat, diverse sortimente de peşte marinat, sardeluţe marinate, cremă din păstrăv, unele din acestea atestate ca produse tradiţionale şi produse care deţin menţiunea de calitate facultativă "produs montan".

Vor fi prezente şi produse reprezentative pentru Delta Dunării înregistrate pe scheme de calitate: Scrumbia afumată de Dunăre -Indicaţie Geografică Protejată (IGP), Salata cu icre de ştiucă -Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi Salata Tradiţională cu icre de crap - Specialitate Tradiţională Garantată (STG), dar şi specialităţi precum pastrama deltaică de crap argintiu afumată, file de păstrăv morcovit afumat la cald, batog din file de păstrăv, caviar de pastrav, cârnat din păstrăv morcovit jăruit la cald, păstrăv în osânză de legume, păstrăv murărit pe Zamora, tocană de păstrăv jăruit cu legume, tocană de păstrăv jăruit cu legume, păstrăv în zamă de roşii, pate din ficat şi file de păstrăv.

De asemenea, la acest eveniment vor putea fi găsite deserturi precum cozonac, prăjituri şi produse de patiserie, poale-n brâu de Tocileni, alivenci moldoveneşti, colac cu nucă de la Boianu, chec de casă, pită de casă cu cartofi, dar şi legume şi fructe proaspete şi procesate cum ar fi: murături, zacuscă, dulceţuri, gemuri, compot, sucuri şi siropuri.

Potrivit MADR, oaspeţii târgului vor putea alege şi diverse sortimente de dulciuri naturale sănătoase, fără zahăr: brioşe, bomboane, ciocolată, batoane proteice, precum şi plante şi flori de sezon aduse de Asociaţia Producătorilor de Flori Muntenia. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)