Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 21,3%, în primele şapte luni ale anului, raportat la anul-record 2022, când valoarea acestora a fost de zece miliarde de euro, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel.

"Cred că este evident pentru toţi cei prezenţi la această conferinţă şi nu numai, că investiţiile străine directe sunt extrem de importante atât pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru o competiţie concurenţială cât mai loială, puternică, al cărei principal impact este dezvoltarea economică. Vedem că ne confruntăm în continuare cu rate ale inflaţiei extrem de ridicate, dar şi cu deficite mari şi cu datorie publică în creştere. România s-a demonstrat rezilientă în faţa provocării de natură economică. Deja, cifra de 7,5% pare să fie optimistă în contextul actual. Vedem o încetinire după un an-record 2022, în care am atras aproximativ zece miliarde de dolari în România investiţii străine directe. Sinteza investiţiilor străine directe şi stocul existent al acestora arată, la acest moment, o scădere cu 21,3%, în primele şapte luni de zile, la 3,12 miliarde de euro. Această scădere este raportată la un an 2022, în care investiţiile străine directe au totalizat zece miliarde de euro. Stocul la acest moment este undeva la 118 miliarde, dar este extrem de diversificat, cu o contribuţie foarte mare în industria manufacturieră şi cu trei ţări pe podium - Olanda, Germania şi Austria", a spus Anghel, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie".

Datele prezentate de către preşedintele FIC arată că numai o treime dintre companiile active în România au planificat majorări de investiţii, în următorul an, acesta fiind cel mai redus nivel din ultimii patru ani.

"Doar 36% dintre investitori au planificate majorări de investiţii pentru următoarele 12 luni. Este cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2020 până în prezent. De asemenea, 43% dintre companii vor menţine investiţiile la fel ca în anul precedent, iar 22% le vor reduce (...) Vedem şi o parte pozitivă. Majoritatea respondenţilor (65%) se aşteaptă ca veniturile din afaceri din România pentru anul viitor să crească faţă de anul precedent, iar 66% dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere pe piaţa internă, în timp ce pe piaţa de export 50% se aşteaptă la o creştere şi 44% la stagnare. Dacă ne referim la cauzele care determină investitorii să fie reticenţi, aşa cum am spus, cadrul macroeconomic şi politicile fiscal-bugetare, aş insista pe acest pact fiscal, un lucru care vine cu la pachet cu foarte multe modificări fiscale. România, care a intrat în procedura deficit excesiv în 2019, beneficiază de un regim mai preferenţial, aş putea spune. Pentru că au intrat şi alte ţări în cursa deficitului excesiv şi atunci România beneficiază oarecum de clemenţă în acest plan fiscal, care se va împărţi pe 7 ani de zile, în aşa fel încât la final să avem un buget un deficit de doar 3%. Noi vom pleca pentru acest an de la aproximativ 8%. În anul 2025, aproximativ 23 de miliarde de lei trebuie adus suplimentar la bugetul de stat din venituri fiscale", a precizat Daniel Anghel.

Consiliul Concurenţei organizează, miercuri, conferinţa cu tema "Concurenţa în sectoare cheie - 2024", în cadrul căreia sunt abordate teme privind importanţa asigurării unui mediu concurenţial funcţional şi stabil, precum şi efectele pozitive pe care implementarea corectă a regulilor de concurenţă le are asupra mediului economic şi asupra consumatorilor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)