Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol şi retail se declară foarte îngrijoraţi şi dezaprobă cea mai recentă propunere a Ministerului Agriculturii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă apărut în spaţiul public privind plafonarea adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare.

Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, dată vineri publicităţii, ei arată că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide ameninţă întregul lanţ valoric agroalimentar. Totodată această măsură este susceptibilă să contravină Constituţiei României, care garantează o economie de piaţă liberă, şi reprezintă o potenţială încălcare a regulamentelor şi legilor generale de desfăşurare a afacerilor în UE.

"Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali şi viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor", a declarat preşedintele AHK România, Andreas Lier.

Comunitatea germană de business atrage atenţia că prevederile actuale vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanţului valoric care, în final, vor fi suportate tot de consumatorul român.

Printre acestea se numără: blocarea lanţului de aprovizionare, deteriorarea climatului investiţional românesc, intervenţia în structura preţurilor şi fiscalitatea.

În ceea ce priveşte blocarea lanţului de aprovizionare, AHK România arată că reglementările stricte privind stabilirea preţurilor vor perturba lanţurile de aprovizionare, făcând dificilă menţinerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricţii. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esenţiale pe piaţă, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor.

"Obligaţia pentru comercianţii cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianţilor cu amănuntul ignoră economia de piaţă liberă, respectiv cererea şi oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a preţurilor pe piaţă, ci la ineficienţa operaţiunilor şi chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvenţa, imposibilitatea de plata a producătorilor şi, în final, pierderea multor locuri de muncă", susţin aceştia.

Mai mult, o astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce priveşte cantităţile de produse comandate forţat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.

"În condiţiile unei astfel de instabilităţi legislative şi a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către pieţele vecine", a avertizat, la rândul său, Sebastian Metz, director general AHK România.

Oamenii de afaceri germani se arată deosebit de îngrijoraţi de intenţia intervenţiei Guvernului în structura preţurilor, care este în esenţă o chestiune de politică comercială, ce ar trebui să fie stabilită în mod individual de întreprinderi. Strategiile de stabilire a preţurilor sunt elaborate pe baza mai multor factori, inclusiv cererea de pe piaţă, costurile de producţie şi dinamica concurenţei.

"Proiectul de ordonanţă subminează capacitatea întreprinderilor de a funcţiona flexibil şi receptiv într-un mediu de piaţă în schimbare rapidă. În astfel de circumstanţe, cel mai probabil, companiile îşi vor limita sau îşi vor opri activităţile curente sau viitoare. Proiectul ordonanţei va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanţului de aprovizionare cu alimente, creând un haos şi daune în lanţul valoric agroalimentar", spun aceştia.

În plus, cerinţa unei documentaţii extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocraţie care ar putea împovăra operaţiunile şi eficienţa întreprinderilor, care acţionează pe întreg lanţul a de aprovizionare cu alimente, precum şi cel al pesticidelor, îngrăşămintelor şi furajelor.

Întrucât operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României, afectarea eficienţei şi profitabilităţii acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieţei forţei de muncă şi a investiţiilor, ci şi asupra colectării taxelor.

"Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă în vremuri dificile în care România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit. Îndemnăm Guvernul să renunţe la acest proiect de ordonanţă, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanţului agroalimentar şi orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE. Credem că o abordare colaborativă este esenţială. În calitate de reprezentanţi ai sectorului agricol şi de retail din Germania, invităm Guvernul, prin domnul prim-ministru, să se angajeze într-un dialog deschis cu reprezentanţii comunităţii de afaceri germane pentru a explora soluţii alternative care să conducă la sustenabilitatea afacerilor în slujba românilor", se mai arată în scrisoarea deschisă.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că toate produsele procesate în România vor beneficia de plafonarea adaosului comercial, un proiect de ordonanţă în acest sens urmând să fie lansat în dezbatere în perioada următoare, iar ulterior aprobat în Guvern.

Măsura a stârnit reacţii contradictorii, fiind contestată de Federaţia Romalimenta şi de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) şi susţinută de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - BIO România.

Potrivit Romalimenta, o eventuală extindere a plafonării adaosului comercial pentru toate produsele este nejustificată şi extrem de păgubitoare şi nu există niciun argument viabil pentru aceasta.

La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) se opune categoric proiectului Ordonanţei de Urgenţă care vizează plafonarea adaosului comercial la produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide, considerând că o asemenea reglementare ar afecta în mod extrem de grav mediul de afaceri din România.

AMRCR consideră că adoptarea acestei ordonanţe constituie "o intervenţie mult prea abruptă în politicile comerciale ale agenţilor economici şi o imixtiune total neacceptabilă în modelele de business ale fiecărui actor în parte din sectorul de retail, având ca rezultat o afectare majoră a tuturor mecanismelor economice de formare a preţurilor".

În schimb, BIO România consideră că plafonarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare româneşti va însemna preţuri mai mici la raft şi vânzări în creştere pentru magazine.

În acest context, joi, şeful de la Agricultură a anunţat că o nouă discuţie cu reprezentanţii industriei alimentare referitoare la plafonarea adaosului comercial la toate produsele procesate în România va avea loc săptămâna viitoare. El a precizat că vrea să aibă "un dialog corect" atât cu procesatorii, cât şi cu zona de retail din România.

"Am văzut un draft de ordonanţă care circulă prin media. Eu nu pot să vă spun acum procente, am văzut între 5 şi 50%. Actul normativ care va merge în Guvernul României este cel care va fi postat în transparenţă pe site-ul Ministerului Agriculturii. Mai mult de atât, aştept marţi la discuţii industria alimentară din România. Am avut o primă discuţie, dar îi aştept şi săptămâna viitoare. Nu vreau să ne grăbim să luăm decizii pripite. (...) Nu vreau să mă grăbesc, vreau să am un dialog corect, aşa cum l-am avut, atât cu procesatorii din România, cât şi cu zona de retail din România", a menţionat Barbu.

El susţine că această decizie de plafonare a adaosului comercial nu va afecta business-urile procesatorilor şi ale retailerilor din România. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)