Securitatea alimentară a Uniunii Europene nu poate fi garantată fără o dezvoltare puternică a zootehniei, iar din acest punct de vedere ar trebui modificat regulamentul european în aşa fel încât animalele de reproducţie să fie incluse ca investiţii eligibile în cadrul Planurilor strategice, a declarat joi ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

"În discuţiile despre viitorul agriculturii europene, trebuie să subliniem mult mai clar cât de importantă este zootehnia. Creşterea animalelor joacă un rol esenţial în asigurarea proteinei necesare pentru alimentaţia populaţiei şi este vital să continuăm să sprijinim acest sector. Regulamentul european trebuie sa fie urgent modificat, astfel încât animalele de reproducţie să fie incluse ca investiţii eligibile aferente Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în cadrul Planurilor strategice, ţinând cont de faptul că sunt înregistrate ca mijloace în contabilitatea agricolă si sunt utilizate în mai multe cicluri de producţie. Fără o dezvoltare puternică a zootehniei, nu putem garanta securitatea alimentară", a precizat Barbu la Congresul European al Fermierilor.

Acesta a menţionat că efectele războiului din Ucraina în agricultura europeană nu au dispărut şi de aceea consideră că este necesară extinderea aplicării Cadrului Temporar de Criză şi Tranziţie în sector, precum şi creşterea plafonului individual de ajutor per întreprindere agricolă.

"După cum ştiţi, am solicitat Comisiei Europene să analizeze urgent realităţile cu care se confruntă fermierii şi să crească plafonul individual aplicabil sectorului agricol primar la 560.000 euro per beneficiar. Pentru a preveni falimentul fermierilor şi a susţine redresarea sectorului, România propune prelungirea perioadei de aplicare a acestui ajutor până la cel puţin 30 iunie 2025", a spus el.

Barbu a adăugat că în calitatea sa de ministru al Agriculturii va continua să susţină, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul Consiliului AGRIFISH, simplificarea procedurilor pentru fermierii români, astfel încât aceştia să aibă acces la resursele de care au nevoie, "să poată lucra fără piedici şi să îşi crească producţia în condiţii stabile".

"Acesta este şi motivul pentru care la nivel european solicit de fiecare dată simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), astfel încât să compensăm în mod real pierderile fermierilor. La fel de important este ca orice nouă iniţiativă a Comisiei Europene să fie însoţită de o evaluare clară a impactului asupra sectorului agricol şi să fie adaptată nevoilor curente ale fermierilor. Din punctul meu de vedere şi sunt convins că suntem pe aceeaşi lungime de undă, în următoarele 15 luni, una dintre cele mai mari provocări va fi aprobarea unui nou cadru financiar multianual, unde ne dorim un buget mult mai consistent al PAC, care să ducă la o creştere, cel puţin la nivelul inflaţiei, de până la 1% din PIB-ul Uniunii Europene", a subliniat oficialul MADR.

În opinia sa, fermierii au nevoie de venituri stabile şi condiţii corecte pentru a-şi continua activitatea, iar fără o agricultură profitabilă, "nu putem vorbi de sustenabilitate, inovaţie sau investiţii".

"De aceea, orice politică trebuie să sprijine atât protecţia mediului, cât şi creşterea economică a fermierilor pentru ca aceştia să rămână competitivi pe piaţa europeană şi globală. Din acest motiv, aplicarea convergenţei externe este esenţială pentru a asigura stabilitatea veniturilor şi un tratament corect şi egal între fermierii de pe teritoriul UE", a adăugat şeful de la Agricultură.

Unul dintre obiectivele României este şi modificarea celor 3 regulamente europene care interzic utilizarea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor (783, 784 şi 785/2018), fiind necesară această excepţie pentru seminţele folosite la înfiinţarea culturilor în regiunile unde condiţiile naturale duc constant la depăşirea Pragului Economic de Dăunare al dăunătorilor de sol. În aceste zone, dăunătorii reprezintă o problemă majoră, iar fermierii au nevoie de instrumente eficiente pentru a-şi proteja culturile, a avertizat Florin Barbu.

"Este esenţial să identificăm soluţii alternative eficiente înainte de a interzice substanţele autorizate pentru protecţia plantelor pe care fermierii se bazează în prezent. Fără astfel de soluţii, impactul asupra preţurilor şi economiei din sectorul agricol ar putea fi semnificativ, fermierii ar risca pierderi majore, care vor duce la creşterea preţurilor produselor agricole", a mai spus acesta.

Pe de altă parte, Florin Barbu a arătat că mediul şi neutralitatea climatică sunt esenţiale, dar este nevoie de acţiuni la scară globală, deoarece Uniunea Europeană, cu doar 4% din emisiile mondiale, nu poate rezolva problema celor 96% provenite din alte părţi ale lumii.

"În plus, este esenţial să avem condiţii de producţie echitabile pentru produsele provenite din ţări terţe, cu condiţii concurenţiale corecte pentru fermierii noştri, fără a fi nevoie de intervenţii financiare constante din partea statului. Este necesar să utilizăm instrumentele de intervenţie prevăzute la nivel european, în acest sens noi suntem în proces de finalizare a instrumentului de gestionare a riscului care vizează asigurarea fermierilor în cazul condiţiilor climatice nefavorabile, precum seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică", a punctat el.

De asemenea, în opinia sa, cetăţenii şi animalele domestice trebuie să fie prioritare în faţa carnivorelor mari, iar fiecare stat membru ar trebui să aibă libertatea de a lua măsuri specifice, în funcţie de condiţiile habitatului şi de efectivele existente.

"Împreună, putem găsi cele mai bune soluţii pentru ca fermierii şi cooperativele noastre să aibă un viitor predictibil. Ministerul Agriculturii se asigură că vocea fermierilor şi cooperativelor este ascultată şi că legislaţia europeană va fi una echilibrată, care să sprijine sustenabilitatea sectorului agricol şi cred cu tărie că este esenţial să creăm un cadru în care fiecare fermier din România şi din Uniunea Europeană să fie competitiv şi sustenabil", a mai spus ministrul român al Agriculturii.

Peste 500 de fermieri din Europa sunt prezenţi la Congresul European al Fermierilor, care are loc la Bucureşti, în perioada 23 - 25 octombrie 2024.

COPA - COGECA este una dintre cele mai mari şi mai active organizaţii în reprezentarea intereselor agricultorilor şi a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. COPA uneşte 57 de organizaţii agricole europene, iar COGECA 31 de organizaţii ale cooperativelor agricole.

Cele două organizaţii reprezintă 28 de milioane de fermieri şi familiile acestora, dar şi în jur de 38.000 de cooperative. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO