Standardele în domeniul sănătăţii din România ar trebui să crească pentru a reduce exodul de forţă de muncă spre ţările din vestul Europei, consideră directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a reunit la o masă de dialog mai mulţi reprezentanţi ai companiilor din domeniul sănătăţii, oficiali din Guvern şi Parlament, precum şi reprezentanţi ai mediului academic pentru a discuta metode de eficientizare a bugetului alocat sănătăţii.

"Ne dorim să găsim împreună modalităţi de a dezvolta sectorul de sănătate în România, să intensificăm relaţiile bilaterale dintre România şi Germania şi în domeniul sănătăţii. Sunt deja multe companii germane care activează cu succes de multă vreme în România, dar cred că potenţialul este mult mai mare şi dorim să-l valorificăm. Este important pentru noi, ca şi cameră de comerţ, să ridicăm standardele de sănătate din România şi să scădem exodul de forţă de muncă spre ţările din vestul Europei", a declarat directorul general al AHK România, în comunicat.

El a menţionat că acordarea de stimulente fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare anunţată de Ministerul Finanţelor este un demers care sprijină în mod concret companiile din sectorul medical şi farmaceutic. Acestea şi-au exprimat intenţia de a extinde astfel de activităţi în România, precizează sursa citată.

Conform AHK România, în condiţiile în care cheltuielile pentru sănătate cresc de la an al an, este nevoie de o eficientizare a bugetului alocat acestui domeniu, pentru ca un număr cât mai mare de pacienţi să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate.

În plus, un parteneriat al sectorului public cu companii germane private ar permite transferul de inovaţie şi de know-how dar şi atragerea şi păstrarea forţei de muncă, deoarece companiile germane au planuri de investiţii pe perioade lungi de timp.

Secretarul de stat din Ministerul de Finanţe, Alin Marius Andrieş, a subliniat la rândul său necesitatea unei mai bune gestionări a bugetului, prin crearea de politici sau alte instrumente fiscale pentru a scădea costurile şi a facilita accesul pacienţilor la tratamente şi medicamente inovative.

"Ministerul de Finanţe joacă un rol esenţial şi în crearea programelor de ajutor de stat. Anul trecut, de exemplu, am alocat sume considerabile companiilor private pentru a-şi creşte capacitatea de producţie, iar printre beneficiari s-au numărat şi companiile farmaceutice. Vom continua să susţinem şi să stimulăm investiţiile, deoarece creşterea producţiei reduce preţurile şi vom continua, de asemenea, să stimulăm companiile pentru creşterea capacităţii de inovare şi pentru a veni pe piaţă cu noi servicii şi produse", a spus el.

Problema creşterii costurilor în sănătate a fost adusă în discuţie şi de Sandrina Kobinger, şefa secţiei economice a Ambasadei Republicii Federale Germania în România.

"Se întâmplă peste tot în Europa, nu doar în România sau Germania, şi probabil va continua în viitor. De aceea, eficientizarea cheltuielilor în sănătate este tot mai importantă, ca de altfel şi adoptarea de soluţii sustenabile şi inovative", a arătat Sandrina Kobinger. Ea a menţionat că există un număr mare de companii germane care vor să aducă inovarea în România.

"Aceste companii nu sunt doar centre de excelenţă şi de cercetare, dar sunt şi parteneri pe termen lung. Este întotdeauna bine să-ţi alegi parteneri de afaceri care au dovedit în trecut şi care continuă să dovedească faptul că sunt de încredere pe termen lung", a explicat Sandrina Kobinger.

Această idee a creşterii costurilor a fost subliniată şi de Attila Laszlo, secretarul comisiei de Sănătate din Senatul României. El şi-a exprimat îngrijorarea că, din cauza creşterii preţurilor materialelor de construcţii, dar şi a necesarului de personal, nu vor putea fi terminate la timp cele 29 de spitale regionale asumate prin PNRR. Termenul estimat pentru finalizarea marilor proiecte din sănătate (spitale, clinici şi alte centre de sănătate) este acum 2028 - 2029.

Reprezentanţii companiilor din domeniul sănătăţii au propus o regândire a alocării fondurilor, care pe termen lung să facă întreg sistemul mai eficient. Una din propuneri s-a referit la alocarea de către CNAS a unor sume mai mari pentru spitalele private, care să meargă direct în furnizarea de servicii de sănătate şi nu în salariile personalului.

"Există deja peste trei milioane de persoane care au abonamente pre-plătite la clinici private de sănătate. Spitalele private au 5% din numărul total de paturi disponibile la nivel naţional şi primesc 9% din bugetul Casei Naţionale de Sănătate ", a afirmat Laurenţiu Daşcă, director general Arensia Exploratory Medicine.

El a menţionat că în acest moment cheltuielile cu personalul reprezintă peste 80% din bugetul spitalelor din provincie, peste 60% din bugetul spitalelor din marile oraşe şi 30% din bugetul celor private, în condiţiile în care peste 55% dintre de la sate şi din oraşele mici vin să se trateze în marile oraşe.

O altă propunere se referă la investiţiile în aprovizionarea cu medicamente inovative, cele care nu se pot substitui în cazul unor boli mai complicate. Din cauza provocărilor logistice şi de aprovizionare în contextul conflictelor actuale, aprovizionarea cu medicamente este deficitară uneori, iar tratamentul pacienţilor trebuie să rămână o prioritate. Toate aceste crize pot fi transformate în oportunităţi şi cum cheltuielile din sănătate sunt foarte mari, este necesară o prioritizare a alocării fondurilor, au mai spus reprezentanţii companiilor, precizează sursa citată.

Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK România), cu participarea reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, ai Comisiei de Sănătate din Senat, Universităţii Carol Davila, precum şi ai companiilor româneşti şi germane din domeniu.

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 650 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)