România se numără printre statele membre ale UE cu una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în industrie, construcţii şi servicii, de doar 0,8% din totalul locurilor de muncă, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 2,9%, potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Conform sursei citate, rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă într-o ţară sau într-un sector de activitate.

Alături de România (0,8%), pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (0,9%), Bulgaria (0,8), Slovacia (1,1%), Grecia (1,6%), Spania (0,9%) şi Portugalia (1,4%), conform statisticilor Eurostat din 2023. La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).

"Să analizăm, pe scurt, semnificaţia unei rate scăzute a locurilor de muncă vacante şi legătura acestui indicator cu alţi factori economici, cum ar fi rata şomajului. Pe de o parte, o rată scăzută a locurilor de muncă disponibile într-un an indică tensiuni şi blocaje existente în oferta locurilor de muncă disponibile pe piaţa muncii. De exemplu, atunci când cererea de locuri de muncă este mai mare decât oferta, acest dezechilibru poate afecta salariile în anumite domenii de activitate în care mulţi şomeri şi alte persoane care nu sunt înregistrate oficial caută un loc de muncă. Pe de altă parte, diferenţele comparative dintre rata scăzută a locurilor de muncă vacante din România şi rata şomajului relativ crescută, reflectă nepotriviri între competenţele cerute de angajatori şi competenţele persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă", susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.

În România, rata şomajului este de 5,6%, situându-se în media ţărilor UE. Ţara noastră se plasează în privinţa ratei şomajului alături de ţări din Europa de Vest, ca Belgia (5,5%), Luxemburg (5,2%), Danemarca (5,1%), dar şi de ţări din Europa de Sud şi Est, Slovacia (5,8%), Cipru (5,8%), Croaţia (6,1%) şi Estonia (6,4%).

Potrivit sursei citate, cifrele mai indică faptul că în rândul ţărilor cu o rată a şomajului foarte ridicată (valori duble comparativ cu România) se află cele care prezintă şi cele mai mici valori ale locurilor de muncă vacante, cum ar fi Spania, cu o rată a şomajului de 12,2%, Grecia (11,1%), Italia (7,7%) sau Franţa (7,3%). Spre comparaţie, o situaţie asemănătoare cu cea a României se află în Slovacia, Croaţia, Estonia dar şi în Luxemburg şi Irlanda.

"După ce rata şomajului şi situaţia locurilor de muncă vacante au început să revină la normal, în urma anilor dificili din timpul pandemiei de COVID-19, când mulţi oameni căutau un loc de muncă din cauza restricţiilor impuse de guvern, analiza actuală a cererii şi ofertei de forţă de muncă arată o reorganizare a locurilor de muncă disponibile", se precizează în raport.

În concordanţă cu politicile europene de transformare digitală a ocupării, cât şi cu politicile de flexibilizare a muncii, tendinţa României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie şi mobilitate a persoanelor care desfăşoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente şi activităţi de freelancing, precizează sursa citată.

"Nu în ultimul rând, migraţia economică ridicată din România joacă un rol fundamental în semnalarea unei capacităţi relativ reduse a pieţei muncii de a absorbi noi angajaţi în industrie, servicii şi construcţii, comparativ cu ţările din vest, Austria, Belgia, Olanda şi Germania, care prezintă valori foarte ridicate a ratei locurilor de muncă disponibile", mai arată documentul. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)