O pondere foarte importantă a companiilor, 41%, efectuează plata salariilor în numerar, lucru care trebuie luat în considerare de către autorităţi, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la conferinţa "Banking Innovation Lab".

"Un lucru destul de important care trebuie luat în considerare de către autorităţi în mod special este că, în continuare, o pondere foarte importantă a companiilor efectuează plata salariilor în numerar: 41% dintre companiile din România efectuează plata salariilor în numerar. Este într-adevăr o scădere, dar scăderea este modică comparativ cu anul 2022, de la 43% - şi aici putem deschide o discuţie, apropo de faptul că, în România, se înregistrează o pondere mare a economiei gri în produsul intern brut, de 24% - şi din această perspectivă România se situa în top 10 în Uniunea Europeană, ca pondere a economiei gri în produsul intern brut", a menţionat Gabriela Folcuţ.

Ea a prezentat datele unei cercetări realizate de IRES pe zona populaţiei, cu eşantion de 1.360 de persoane, dintre care 1.060 de persoane bancarizate. Pe zona companiilor sondajul a fost efectuat pe 500 de firme.

Totodată, Gabriela Folcuţ a subliniat că sunt şi veşti bune în zona companiilor, în condiţiile în care gradul de acceptare a plăţilor cu cardul la POS a crescut până la 36% în rândul firmelor.

"Circa 9% dintre companii declară că au un magazin online. La întrebarea ce metode folosesc pentru a încasa banii, companiile au răspuns: 29% predominant cu ordin de plată, 24% toate metodele de plată în egală măsură, 22% exclusiv ordin de plată, 11% predominant numerar, 5% predominant card, 4% exclusiv numerar, 3% exclusiv card. Este foarte adevărat că, în ultimii ani, a scăzut ponderea numerarului sau ponderea plăţilor cu numerar, dar analizăm perioada de dinainte de pandemie, undeva la nivelul anului 2016, 94% dintre plăţile efectuate pe zona de retail erau efectuate numerar. În prezent, probabil că ponderea plăţilor efectuate în numerar pe zona de retail este la 60-65%", a adăugat Folcuţ.

Potrivit acesteia, gradul de incluziune financiară a avansat până la 71% în iulie 2024, creşterea fiind de trei puncte procentuale comparativ cu jumătatea anului 2022.

"Incluziunea financiară a fost măsurată în rândul persoanelor adulte. În funcţie de rezidenţă, 82% dintre cei care locuiesc în mediul urban deţin produse şi servicii bancare, respectiv 60% dintre cei care locuiesc în mediul rural. Circa 77% dintre bărbaţi deţin produse şi servicii bancare şi 66% dintre femei", a precizat Gabriela Folcuţ.

Potrivit acesteia, 29% dintre cei care nu sunt incluşi financiar afirmă că nu deţin un cont curent pentru că au venituri prea mici şi primesc bani în numerar, efectuează cumpărăturile numai cu numerar sau că nu consideră util un cont curent.

"Important este că, la momentul acesta, cei chestionaţi şi integraţi financiar afirmă că efectuează plăţi în proporţie de 34% mai mult cu cardul, 32% în numerar şi card în egală măsură, 20% mai mult numerar, 11% numai numerar, 3% numai card. Din perspectiva utilizării de către populaţie a serviciilor de internet şi mobile banking s-a înregistrat o creştere destul de importantă, astfel că 57% dintre persoanele incluse financiar utilizează internet şi mobile banking", a adăugat Gabriela Folcuţ.

Potrivit acesteia, 87% dintre companii efectuează plăţi prin mobile şi internet banking. "S-a constatat o creştere destul de amplă de la ultimul sondaj realizat în 2022 până la cel realizat în iulie 2024 al utilizării mobile banking în regim zilnic, de la 22% la 37%", a adăugat aceasta.

Reprezentanţi ai unor instituţii şi asociaţii din domeniul financiar au participat marţi la conferinţa "Banking Innovation Lab", organizată de publicaţia BankingNews. În cadrul conferinţei s-a discutat despre rolul pe care îl joacă digitalizarea în dezvoltarea industriei bancare şi în procesul de incluziune financiară, despre provocările digitalizării şi securitatea cibernetică. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)