Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în iulie la 5,42%, de la 4,94% în luna iunie, şi a scăzut în august la 5,10%. Avansul faţă de finele semestrului I este rezultanta accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, pe fondul secetei severe şi al majorării tarifelor de distribuţie pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de preţurile administrate şi de preţul combustibililor, sub influenţa unor efecte de bază şi a descreşterii cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8%, de la 5,7% în iunie. Evoluţia este atribuibilă unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi majorării cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi costurilor salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri. Acţiunea acestor factori a fost în mare parte contrabalansată de efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi de scăderea dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat în august 2024 la 5,3%, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 6,5% în august, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7%, de la 7,3% în iunie 2024.

Conform BNR, activitatea economică şi-a încetinit creşterea în trimestrul II, la 0,1%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuşi în trimestrul II 2024, la 0,8%, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populaţiei. În acelaşi timp, creşterea formării brute de capital fix a rămas robustă, deşi a continuat să încetinească în raport cu trimestrul anterior.

În schimb, evoluţia exportului net şi-a mărit substanţial influenţa contracţionistă, în condiţiile în care volumul importurilor de bunuri şi servicii şi-a accelerat creşterea, în timp ce volumul exporturilor şi-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o amplă creştere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa evoluţiei fondurilor europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare faţă de trimestrul precedent, implicând şi o creştere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul s-a menţinut la un nivel ridicat, scăzând doar uşor faţă de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a continuat să se mărească, în timp ce serviciile prestate populaţiei şi-au accentuat contracţia în raport cu perioada similară a anului trecut. Totodată, producţia industrială şi-a stopat declinul în termeni anuali, pentru ca volumul lucrărilor de construcţii să se comprime din nou faţă de aceeaşi perioadă din 2023, după o relativă redresare pe ansamblul trimestrului II.

În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus întrucâtva decalajul negativ faţă de cea a importurilor, consemnând în iulie o creştere relativ mai pronunţată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creşterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a majorat doar uşor în iunie-iulie, iar rata şomajului BIM şi-a reluat creşterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5% în august, de la 5,1% în iunie. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum şi o scădere a deficitului de forţă de muncă raportat de companii. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3%, după o mică descreştere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal faţă de media trimestrului precedent.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate şi din regiune - în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed -, pentru ca ulterior să consemneze o creştere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt spre finele trimestrului III.

În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august şi a tins să se menţină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării spre finele intervalului a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.

Banca centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)