Comisia Europeană a acceptat ca, în cadrul Consiliului de miniştri din 15 octombrie, să fie dezbătută solicitarea comună a României, Bulgariei şi Greciei cu privire la o piaţă energetică funcţională, a declarat, miercuri, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"A fost acceptată solicitarea României de către Comisia Europeană, o solicitare comună cu Bulgaria şi cu Grecia, de a discuta, de a dezbate în cadrul Consiliului de miniştri de la Luxemburg, din 15 octombrie, solicitarea noastră cu privire la o piaţă energetică funcţională, de fapt, o uniune energetică aşa cum şi-au dorit-o părinţii fondatori. (...) Dacă noi ne obligăm şi cred că respectăm regulile europene, inclusiv prin prisma procesului de decarbonizare, de tranziţie verde, atunci sigur că cerem să avem aceleaşi drepturi, de fapt acces la energie la un preţ competitiv, comparabil cu preţul pe care alte state îl plătesc. Mă refer strict la preţurile de pe piaţa zilei următoare sau Day ahead market. Nu sunt preţuri care afectează factura românului de rând sau a companiilor care plătesc aceste facturi la energie electrică, pentru că acolo sunt preţurile plafonate. Dar, evident, furnizorii mai cumpără şi de pe piaţa zilei următoare", a explicat ministrul.

El a prezentat o serie de grafice, conform cărora, în 11 iulie, România plătea 190 euro/MWh, Franţa 78 euro, Spania 86 euro, Cehia 100 euro, Austria, 75 euro şi Ungaria 264 de euro, iar în data de 2 septembrie în regiunea noastră erau preţurile cele mai mari din uniunea energetică, respectiv 234 euro/MWh în România, cuplată cu Bulgaria, cu un preţ foarte similar, cu Grecia şi cu Ungaria, în timp ce preţul era de 104 euro în Franţa, 116 euro în Peninsula Iberică, 115 în Germania etc.

"Deci, ce se întâmplă? Păi sunt două variabile aici. Pe de o parte, discutăm de modul în care arată reţeaua de interconexiune şi este foarte interesant să constatăm că, aşa cum vedeţi din aceste hărţi, dincolo de Austria, deci la est de Austria, preţurile cresc foarte mult. De ce? Pentru că atât Austria, cât şi Slovacia, în mod repetat, ani la rândul, nu şi-au îndeplinit angajamentele de interconectare cu pieţele vecine. Aşadar, de energia ieftină pe care o produce Franţa, să spunem, pentru că are foarte mult nuclear, sau alte state în Europa de Vest beneficiem doar dacă austriecii, slovacii îşi vor dezvolta aceste capacităţi de interconexiune, dacă energia electrică ieftină din vest ajunge până în estul Europei. Şi nu e doar cazul nostru, ci şi cazul Bulgariei, Greciei, Ungariei chiar", a precizat Burduja.

Ministrul a adăugat că, pe baza unui studiu pe care operatorii de transport din România, Grecia, Bulgaria l-au făcut, centrat pe analize complexe, cele trei ţări au trimis o scrisoare comisarului european pe Energie, Kadri Simson, şi vor solicita anumite măsuri.

"Pe termen mediu şi lung cea mai bună măsură este creşterea capacităţii de interconexiune în statele care nu şi-au îndeplinit aceste angajamente. Deci, vizăm să punem o presiune sănătoasă, corectă, pe Austria, Slovacia şi poate alte state din uniunea energetică să-şi dezvolte această capacitate de interconexiune, pentru că e posibil să existe şi cazuri în care energia din est este mai ieftină decât cea din vest şi nu poate fi dusă în sens invers. (...) Deci, până nu vom rezolva aceste interconexiuni, nu discutăm despre uniune energetică funcţională, corectă, şi, aşa cum spunea cândva Camil Petrescu, "dreptatea e deasupra noastră şi este pentru toată lumea şi pentru toate timpurile". Deci asta ar trebui să fie o chestiune de corectitudine", a punctat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, o altă explicaţie în ceea ce priveşte preţurile mari este dată de cererea suplimentară de energie din Ucraina şi Republica Moldova, energie pe care România o exportă în condiţii comerciale.

"Nu e o pondere foarte mare, dar până nu foarte de demult Ucraina era o mare exportatoare de energie. Acum importă energie şi importa şi din România. Şi asta am solicitat şi în faţa Comisiei Europene şi la Varşovia, ieri: suntem bucuroşi să susţinem aceasta povară, în special pentru fraţii noştri de peste Prut, dar nu ne lăsaţi singuri", a mai spus ministrul.

În Scrisoarea transmisă de reprezentanţii celor trei state Comisiei Europene se arată că deficitul interconectării transfrontaliere împiedică fluxurile eficiente de energie în regiunea SEE (sud-estul Europei) în perioadele critice, exacerbând creşterea preţurilor, în special seara, în orele de vârf, când generarea din surse regenerabile se diminuează.

În acest context, dezvoltarea acestor interconectări, indiferent dacă sunt sau nu proiecte de interes comun (PCI), este crucială pentru atenuarea congestiei şi armonizarea preţurilor transfrontaliere, se precizează în documentul citat.

"Integrarea limitată a pieţelor noastre regionale de electricitate cu sistemul mai amplu al UE a avut ca rezultat divergenţe de preţ, disparităţile depăşind deseori 50-100 euro/MWh. Pentru restabilirea coeziunii pieţei şi îmbunătăţirea stabilităţii preţurilor, este esenţială accelerarea investiţiilor în infrastructură şi integrarea mai strânsă a pieţelor noastre cu "day ahead market" din UE (piaţa pentru ziua următoare) din UE. Disponibilitatea surselor flexibile de generare a energiei, în special cea hidroelectrică, este constrânsă de seceta prelungită, ceea ce a dus la o dependenţă mai ridicată de centralele pe bază de cărbune şi gaze. Această situaţie scoate în evidenţă necesitatea urgentă pentru investiţii în capacităţi curate şi flexibile de generare a energiei", subliniază Scrisoarea.

Mai mult, modificarea fluxurilor tradiţionale de electricitate, în urma conflictului din Ucraina, a făcut ca regiunea SEE să devină importator net, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe sistem şi pe aprovizionare, ducând la preţuri mai ridicate.

În aceste condiţii, cele trei ţări propune mai multe măsuri pe termen scurt şi lung pentru rezolvarea situaţiei.

Pe termen scurt ar trebui luate în considerare măsuri imediate, cum ar fi impozitarea producătorilor de electricitate inframarginali şi a veniturilor traderilor. Aceste măsuri ar atenua profiturile excepţionale obţinute de producătorii care beneficiază de actualul mediu al preţurilor fără să reflecte costul real al generării. Veniturile generate din astfel de impozite ar putea fi redistribuite pentru atenuarea poverii asupra consumatorilor şi stabilizarea pieţei pe termen scurt. Mai mult, ar trebui dezvoltate noi produse de către operatori adecvate cererii şi ar trebui consolidată cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare care monitorizează piaţa. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)