Activitatea ataşaţilor comerciali ai României în străinătate ar putea fi gestionată de Camerele de Comerţ şi Industrie, dacă legislaţia specifică ar fi îmbunătăţită, consideră preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

"În diplomaţia economică, exemplele germanice vorbesc de la sine, cu ceea ce înseamnă ataşaţii comerciali în străinătate. Camerele de Comerţ se pot ocupa de acest aspect pentru că au flexibilitatea dată de caracterul privat să facă ceea ce statul, prin regulile şi restricţiile bugetare, nu le poate face", a susţinut luni seara Daraban, la un eveniment.

Preşedintele CCIR a trecut în revistă, în cadrul evenimentului aniversar "De 160 de ani împreună pentru afacerea ta", etapele parcurse de instituţie în anii trecuţi de la semnarea decretului de înfiinţare a Camerelor de Comerţ de către domnitorul Al. I. Cuza, la 30 septembrie 1864.

"Camera de Comerţ este o organizaţie care a funcţionat, funcţionează, urmare a deciziei legiuitorului. Dacă legiuitorul doreşte să avem Camere de Comerţ, avem. Dacă legiuitorul nu doreşte, le poate desfiinţa. Camera de Comerţ, în accepţiunea noastră şi peste tot în lume, funcţionează cu o complementaritate accentuată vizavi de guvernele ţărilor respective. Sperăm în continuare la o îmbunătăţire a legislaţiei Camerelor de Comerţ. Vrem să fim mai folositori României decât suntem azi", a spus Daraban.

Potrivit acestuia, pe 30 septembrie s-au împlinit 160 de ani de la decretul 1363 din 1864, "un an deosebit în istoria României, pentru că în acelaşi an au fost înfiinţate foarte multe instituţii ale României moderne", dar şi 425 de ani de la înfiinţarea primei Camere de Comerţ din lume, de la Marsilia, în 1599.

"Iată-ne că suntem conducătorii unei instituţii şi ai unui brand care se regăseşte, probabil, în toate cele 193 de ţări care figurează la Organizaţia Naţiunilor Unite. Este singurul brand al mediului de afaceri care-şi găseşte corespondentul oriunde în lume, ceea ce este un mare avantaj", a afirmat şeful CCIR.

Mihai Daraban a precizat că, în cei 160 de ani de funcţionare, Camera de Comerţ a României "a suferit cam şase acte normative, plecând de la decretul 1363 din 1864, urmat de decretul 1551 din 1886 al regelui Carol, care ne-a dat independenţă totală faţă de guvern, apoi decretul Legii 1450 al regelui Ferdinand din 1925, care a introdus un comisar guvernamental în conducerea fiecărei camere de comerţ".

"Trebuie să spun şi de anul fatidic 1949, cu nefasta lege 74, care a desfiinţat camerele de comerţ judeţene. Dar, chiar şi aşa, regimul comunist a considerat să menţină Camera de Comerţ pe agendă, ca funcţionabilitate, tocmai pentru că exista peste tot în lume şi decidenţilor politici ai României li se introducea în agendă mersul la o cameră de comerţ. În 1963 am preluat Oficiul Naţional de Expoziţii, care ne-a făcut să avem Romexpo şi în ziua de azi, fără întrerupere. În 1990 a venit decretul 139, probabil cel mai eficient parteneriat public-privat care a funcţionat în România când Registrul Comerţului a fost creat şi a funcţionat la Camerele de comerţ", a mai declarat Mihai Daraban.

Conform acestuia, instituţia nu a avut niciodată bani de la buget.

"Suntem instituţia care astăzi poate să spună şi să răspundă la întrebarea: Aici sunt banii dumneavoastră! Fiecare cărămidă din sediul Camerei Naţionale, din sediul unei camere judeţene aparţine unui agent economic care după Revoluţie a trecut pe la Registrul comerţului. Putem să facem această dovadă. După 2002, aşa a înţeles guvernul de atunci să facă o mică naţionalizare. Am ajuns la ultima lege a camerei de comerţ, legea 335 din 2007", a mai afirmat preşedintele CCIR.

El a precizat că, de când CCIR s-a mutat în actualul sediu, Camera de Comerţ şi Industrie a primit 52 de şefi de stat şi de guvern, fără a-i pune la socoteală pe cei şapte şefi de stat şi de guvern care au participat la Romexpo în cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a organizat, luni, la Ateneul Român, evenimentul aniversar "De 160 de ani împreună pentru afacerea ta" cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la semnarea decretului de înfiinţare a Camerelor de Comerţ de către Domnitorul Al. I. Cuza, la data de 30 septembrie 1864.

La 30 septembrie 1864, la propunerea lui C. A. Rosetti, ministrul Agriculturii de la acea vreme, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretul pentru înfiinţarea primelor 15 Camere de Comerţ în Principatele Unite Române. AGERPRES/(A - autor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)