Numărul persoanelor din afara Uniunii Europene (UE) care muncesc în România este în creştere, înregistrându-se, anul trecut, 200.000 de contracte de muncă, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, motiv pentru care este important să fie întărite instituţiile de control, să fie îmbunătăţit cadrul legislativ în domeniu şi aplicarea acestuia, pentru a putea aduce lucrători cu calificări de care ţara duce lipsă, a declarat, joi, Victoria Stoiciu, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului.

Afirmaţia a fost făcut cu ocazia lansării studiului pilot al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile "Bridging Communities. An Exploratory Study on Labour Immigration in Romania", asupra fenomenului în creştere al imigraţiei economice şi asupra provocărilor asociate.

"Există probleme de acces la servicii publice, există probleme care ţin de slaba capacitate a instituţiilor de control. Acestea sunt chestiuni structurale ale statului român, care se reflectă şi în cazul muncitorilor din alte ţări, dar cu care se confruntă şi muncitorii români. Avem mai multe direcţii strategice în abordarea unui grup de lucru şi, în genere, abordarea fenomenului la nivel guvernamental. Şi aş menţiona câteva dintre ele care mi se par mai importante (...). Cred că este foarte important să avem în vedere şi să creăm un cadru legislativ care ne asigură că aducem în România muncitori pentru acele calificări de care ducem lipsă, să nu existe această competiţie între muncitorul român care crede că i-a furat muncitorul din Sri Lanka sau Nepal locul de muncă. Este foarte important să avem un mecanism de selecţie riguros, ca să evităm astfel de competiţii inutile şi contraproductive pentru toată lumea", a precizat Stoiciu.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Ea a adăugat că se impune întărirea instituţiilor de control care se ocupă de migraţia forţei de muncă.

"Este foarte important să întărim instituţiile de control, şi aici avem un dialog nu doar pentru îmbunătăţirea cadrului legal, ci efectiv de ameliorare a modului în care funcţionează instituţiile de control - de la Inspectoratul General pentru Imigrări la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Inspecţia Muncii, pentru a ne asigura că migraţia pentru forţă de muncă nu este un paravan pentru trafic de persoane sau tot felul de alte afaceri tenebroase. Se întâmplă, ştim cu toţii şi trebuie să combatem ferm acest fenomen care distruge vieţi umane", a spus consiliera guvernamentală.

Stoiciu a completat că statul român trebuie să se asigure că muncitorii străini beneficiază de condiţii de muncă demne şi un salariu decent.

"Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că muncitorii care vin din ţări terţe se bucură de condiţii de muncă demne şi de un nivel de salarizare decent. Cred că asta este o problemă enormă pe care trebuie să o abordăm, atât din raţiuni care ţin de drepturile acestor oameni (...), cât şi din raţiuni pragmatice, pentru că în momentul în care acestor oameni nu li se respectă drepturile sociale, drepturile salariale, ei vin, fără voia lor, într-o competiţie cu muncitorul român, care are pretenţii mai mari salariale, are ceva mai multe resurse ca să îşi apere drepturile care i se cuvin. Şi atunci, dacă permitem ca muncitorii care vin în România din ţări terţe să fie trataţi la un nivel şi la un standard inferior muncitorilor români, este o chestiune de justiţie socială în primul rând, dar este şi o chestiune care alimentează din nou nişte forţe politice şi un discurs pe care nimeni nu şi le doreşte în spaţiul public şi politic", a concluzionat oficialul Guvernului.

Conform studiului "Crearea de punţi între comunităţi", realizat în perioada decembrie 2023 - august 2024, ţările de origine din care provin majoritatea muncitorilor străini sunt: Nepal, Turcia, Italia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India, iar evoluţia anuală din 2019 până în 2023 arată că numărul contractelor individuale de muncă ale acestora a crescut de la 80.000 la 200.000. Lucrătorii străini muncesc, îndeosebi, în construcţii, servicii HORECA, curierat.

La rândul său, Ionuţ Cîrdei, şeful Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti, a menţionat că în jur de 80% dintre lucrătorii străini prestează muncă necalificată în România, subliniind că zilnic sunt înregistraţi 100 de muncitori nepalezi care obţin viză de muncă.

"Aproape 80% din forţa de muncă pentru România este muncă necalificată sau calificare joasă. Forţa de muncă care se înregistrează pe teritoriul României - avem în jur de 100 de nepalezi pe zi, mă refer la Bucureşti. Urmează cetăţenii din Sri Lanka, India, Bangladesh. Raportat la scopul pentru care se solicită un drept de şedere pe teritoriul României, în municipiul Bucureşti, din 300 de persoane, 250 sunt pe muncă. 80% din persoanele care solicită un permis de şedere în România solicită în scop de muncă (...). Anul acesta, au fost 47.487 de cereri, dintre care 24.000 pentru permise de şedere, 15.000 pentru avize de angajare. Avizele de angajare se dau la nivel naţional, deci aceasta este doar partea care angajează Bucureştiul", a concluzionat Ionuţ Cîrdei.

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a arătat că, pe termen mediu şi lung, România se confruntă cu provocări semnificative, care ar putea frâna creşterea sa economică din cauza scăderii participării forţei de muncă, determinată, pe de o parte, de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de altă parte, de procesul de emigrare muncitorilor calificaţi şi necalificaţi, care are loc şi în prezent.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Conform unor estimări ale Băncii Mondiale, emigranţii români reprezintă aproximativ 20% din populaţia totală în vârstă de muncă din România, fiind afectată de demografia negativă, întrucât lucrătorii calificaţi şi necalificaţi continuă se emigreze. Un alt lucru îngrijorător este că România va înregistra una dintre cele mai ample scăderi a populaţiei, între momentul actual şi 2070, dintre toate ţările UE. Aceste două fenomene, de emigrare şi îmbătrânire a populaţiei, sunt mult sub potenţialul de dezvoltare economică şi impun o regândire a politicilor care să susţină forţă de muncă activă şi diversificată", a punctat vorbitoarea.

Chiriac a atenţionat şi asupra provocărilor integrării muncitorilor străini în România.

"În faţa acestei penurii a forţei de muncă în anumite sectoare economice, România a adoptat măsuri pentru creşterea forţei de muncă, pentru cetăţenii din afara UE. Integrarea acestor lucrători aduce beneficii economice ample, dar aduce şi diversitate culturală. Cu toate acestea, integrarea nu este lipsită de provocări, studiul va sublinia barierele lingvistice, legislaţia neadaptată în privinţa asigurărilor sociale în unele cazuri, un acces limitat al lucrătorilor la servicii publice de calitate, diferitele abuzuri din partea angajatorilor, toate acestea necesitând noi politici publice adecvate, pentru a transforma acest fenomen într-o poveste de succes atât pentru România, cât şi pentru cei care vin în România. Această categorie de lucrători aduce competenţe valoroase, însă adesea întâmpină dificultăţi pentru a le valorifica. Şi atunci este vital să le oferim sprijin în învăţarea limbii, să le furnizăm informaţii clare despre drepturile lor şi să le asigurăm accesul la o formare adecvată", a concluzionat Chiriac. AGERPRES/(A - Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dãdârlat)