Actualizarea continuă a competenţelor este esenţială pentru a rămâne competitivi în peisajul profesional dinamic actual, însă doar 65% dintre angajaţi văd aplicabilitatea directă în rolurile lor actuale, este principala concluzie a unui studiu realizat de EY privind necesitatea upskilling-ului şi reskilling-ului în rândul forţei de muncă.

Angajaţii şi managerii din toate sectoarele de activitate (73%) recunosc valoarea îmbunătăţirii competenţelor, dar realitatea este că majoritatea - 7 din 10 respondenţi - se înrolează în programe de upskilling/reskilling pentru dezvoltarea personală, nu pentru avansarea în carieră, punând sub semnul întrebării eficacitatea acestor programe, relevă studiul citat.

"Pentru a răspunde eficient nevoilor angajaţilor, este crucial să adoptăm o abordare diferenţiată şi personalizată în crearea programelor de reskilling şi upskilling, altfel riscăm să perpetuăm un ciclu de iniţiative sterile care nu aduc nicio îmbunătăţire tangibilă", afirmă Horaţiu Cocheci, People Advisory Director, EY România, citat în comunicatul transmis AGERPRES.

Studiul EY profilează competenţele digitale, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi tehnologiile verzi ca abilităţile esenţiale pentru următoarea decadă, dar remarcă faptul că accesul la programele de upskilling adecvate rămâne o provocare.

Competenţele digitale sunt considerate esenţiale în pregătirea forţei de muncă pentru viitor. 51% dintre participanţi au clasat competenţele digitale ca fiind cele mai importante pentru recalificare şi creşterea competenţelor profesionale. Aproape jumătate (49%) din respondenţii la studiu au confirmat prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale în compania în care activează.

În plus, studiul relevă că, în sectorul serviciilor profesionale, procentul celor care confirmă prezenţa programelor de creştere a competenţelor digitale este chiar mai ridicat, ajungând la 59%. Acest lucru subliniază tendinţa că, odată cu noile cerinţe de automatizare şi eficientizare a proceselor, precum şi de adaptare rapidă la noile tehnologii, competenţele digitale au devenit mai mult o condiţie sine qua non decât un diferenţiator sau un beneficiu de dezvoltare în rândul angajaţilor din acest sector.

În acelaşi timp, abia pe locul cinci în topul importanţei pentru programele de dezvoltare, cu 38%, se află programele de dezvoltare referitoare la inteligenţa artificială (IA), ceea ce arată că angajaţii valorizează competenţele digitale în general mai mult decât specializarea în inteligenţa artificială. Cu toate acestea, este important de menţionat că aceste preferinţe pot varia în funcţie de industrie şi de rolul specific al angajatului.

De asemenea, se observă o recunoaştere a importanţei învăţării gestionării inteligenţei artificiale (IA) în rândul profesioniştilor din diverse industrii, cu 85% dintre respondenţi considerând că fiecare profesionist, indiferent de sectorul în care activează, ar trebui să dobândească cunoştinţe despre IA.

În acest context, potrivit studiului, există un argument puternic pentru ca guvernele să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a sprijini forţa de muncă în dobândirea competenţelor necesare pentru a rămâne competitivi pe piaţa muncii: 85% dintre respondenţi consideră că acesta ar trebui să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de recalificare a forţei de muncă.

Dacă în cazul cursurilor destinate competenţelor digitale relevanţa percepută (51%) este apropiată de frecvenţa livrării actuale (47%), în cazul cursurilor pentru dezvoltarea de abilităţi soft se înregistrează o nealiniere semnificativă, în defavoarea relevanţei percepute. Astfel, pe locul doi în frecvenţa celor mai des întâlnite cursuri, organizate de 41% din companii, cele de competenţe soft se află semnificativ peste importanţa pe care respondenţii o percep pentru aceste cursuri, de doar 15%, înregistrând cel mai mare decalaj de acest gen.

Mai mult, un procent extrem de ridicat - 50% dintre respondenţi - consideră că programele actuale de reskilling/upskilling eşuează în a dezvolta soft skills adecvate scenariilor reale de viaţă. Această opinie este şi mai pronunţată în companiile mari, unde 56% dintre respondenţi împărtăşesc această preocupare, subliniind necesitatea reevaluării şi ajustării conţinutului şi metodologiei acestor programe.

EY a desfăşurat un chestionar utilizând metodologia de cercetare CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing) în perioada primăvară-vară 2024. Studiul a avut ca scop identificarea empirică a perspectivelor românilor asupra programelor de dezvoltare a competenţelor, cu accent pe competenţele tehnice, inclusiv cele legate de inteligenţa artificială, cât şi pe soft skills. Eşantionul utilizat pentru analiză a fost de aproximativ 600 de respondenţi. Dintre aceştia, aproximativ jumătate ocupă funcţii de management. Un procent de circa 50% din organizaţiile reprezentate sunt companii cu peste 500 de angajaţi. Respondenţii au provenit în principal din patru sectoare de activitate: financiar, servicii profesionale, industrie manufacturieră, tehnologie şi alte domenii, asigurând astfel o diversitate de perspective.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)