Există riscul ca deficitul să fie mai mare de 6,9% din PIB, iar acesta vine din perspectiva veniturilor cuprinse în buget pe componenta de digitalizare şi pe componenta de amnistie fiscală, a afirmat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Am spus şi mai spun: există acest risc pe care îl avem din perspectiva veniturilor pe care le-am cuprins în buget pe componenta de digitalizare şi pe componenta de amnistie fiscală. Nu cred că putem garanta 100% că aceste venituri în întregime se vor încasa la buget. Dacă acest risc, parţial sau într-o mare măsură, se va adeveri, atunci, desigur, ţinta noastră de 6,9% este afectată, dar noi, împreună cu ANAF, depunem toate diligenţele necesare pentru ca veniturile, aşa cum au fost planificate şi aprobate în Guvern să fie şi realizate. Nu a fost niciodată în istoria bugetului României să nu existe o doză de risc în implementarea veniturilor. Întotdeauna, când un venit nu a fost realizat sau o cheltuială nu a fost implementată, au existat economii de cheltuială, au existat venituri nerealizate şi soluţia a fost rectificarea bugetară. Acum, nimeni nu poate să garanteze. Sunt ipoteze pe care le-am luat în calcul pentru rectificarea bugetară şi, cum am menţionat, facem toate diligenţele necesare pentru ca aceste venituri să fie încasate la buget. Ştiţi bine că am spus nivelul acesta record pe care îl avem de creanţe bugetare neîncasate, de 175 de miliarde de lei şi de asemenea, ştiţi bine că am luat în calcul pentru ca să producem venituri suplimentare din amnistia fiscală", a spus Marcel Boloş, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor adresate în conferinţa de la finalul şedinţei de Guvern.

El a menţionat că sunt luate în considerare ipoteze de lucru, cum se procedează de fiecare dată la elaborarea unui buget şi cu asumări de risc, care au fost prezentate în timpul şedinţei de Guvern şi care au fost analizate de experţii din Ministerul Finanţelor.

Întrebat care ar fi cel mai sumbru scenariu în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi la cât ar putea ajunge, Boloş a precizat că ar trebui să aşteptăm să vedem că este în pericol de a fi depăşită ţinta de deficit bugetar de 6,94% şi apoi să fie făcută o analiză pe baza datelor.

"Am văzut în spaţiul public că sunt tot felul de scenarii apocaliptice în ceea ce priveşte evoluţia ţintei de deficit bugetar. Dar să nu uităm că România este acum în perioada în care îşi implementează un buget de investiţii consistent, că avem cofinanţările uriaşe pentru aceste proiecte de investiţii, că putem face orice tip de teorie în jurul deficitului bugetar şi a evoluţiei datoriei publice. Haideţi să ne uităm la ţări precum Franţa, precum Germania, precum Spania, care în urmă cu 10 ani, mai mult de 10 ani, poate 15-20 de ani, au trecut prin aceste etape de dezvoltare în care au avut aceste evoluţii în ceea ce priveşte deficitele bugetare şi datoria publică. Acum facem aşa, un fel de scenariu apocaliptic. Deocamdată am prezentat Comisiei Europene scenariile noastre, am pus în discuţie faptul că în 2025, 2026, 2027 avem un nivel al bugetelor de investiţii de peste 150 de miliarde de lei, adică aproximativ 8,1% din PIB. Deci acestea sunt realităţi şi atunci trebuie să ne hotărâm. Sigur că trebuie să avem o foarte mare grijă de ceea ce înseamnă evoluţia deficitului bugetar şi sustenabilitatea finanţelor publice, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne compromitem viitorul, să renunţăm la proiectele de investiţii. Cum ar arăta România fără aceste proiecte de investiţii pe care le aşteaptă fiecare român cu sufletul la gură, de care depinde competitivitatea României la nivel european? Şi cum ar arăta România fără ca să continuăm eforturile de a stimula atragerea de investitori?" a declarat Marcel Boloş.

El a explicat că cele două tipuri de investiţii publice şi private merg mână în mâna, au aşa-zisul efect sinergic şi determină o dezvoltare a României sustenabilă pe termen lung.

"De aceea noi putem să intrăm, încă o dată, spun, sunt profesor de finanţe şi cunosc domeniul cred că destul de bine încât să înţeleg care este pericolul pe care îl avem din punctul de vedere al deficitului bugetar, al evoluţiei datoriei publice. Dar în acelaşi timp, trebuie să ne uităm pe partea cealaltă în care aceste sume de bani pe care le avem alocate de la Comisia Europeană nu se întorc de două ori în istoria noastră şi oportunitatea de a ne dezvolta pe termen lung o avem acum, nu mai târziu. Şi ar fi generaţiile următoare, cred că nu le-ar privi cu ochi buni atunci când le-am spune că am compromis dezvoltarea României pentru că ne-am încadrat în ţinta de deficit bugetar. Nu. Ajustarea fiscal-bugetară pe cei 7 ani trebuie astfel făcută încât bugetele de investiţii să meargă înainte, iar ajustarea fiscal-bugetară să susţină în continuare mediul de afaceri, să nu avem politici fiscale care să afecteze sub nicio formă mediul de afaceri. Noi trebuie să susţinem mediul de afaceri pentru că el este aurul României. Cu ei ne asigurăm dezvoltarea economică şi de la ei obţinem impozitele şi taxele care mai apoi se duc în sistemul de cheltuieli publice", a mai spus Marcel Boloş.

Consiliul Fiscal a publicat luni Opinia cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul în curs, în care arată că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024 iar faptul că şi alte şapte ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autorităţile române.

"Mersul execuţiei bugetului public a ilustrat hibe ale construcţiei sale pentru acest an, între care un deficit bugetar proiectat iniţial la 5% din PIB. Consiliul Fiscal a semnalat în evaluarea proiectului de buget pe 2024 lipsa de realism a deficitului bugetar. România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că şi alte 7 ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autorităţile noastre. România suferă de sindromul "deficitelor gemene", cu dezechilibre externe (de balanţă comercială şi de cont curent) mari, cu finanţare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între ţările din Centrul şi Estul Europei şi nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar", se arată în document. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)