Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat o finanţare nerambursabilă de aproximativ 360.000 de euro pentru un proiect inovativ - "Robo-fermierul" - care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol.

Potrivit unui comunicat al AFIR remis vineri AGERPRES, Agenţia a finanţat, prin PNDR 2014 - 2020, înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor operaţionale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese şi tehnologii în sectoarele agricol, pomicol, alimentar şi forestier în cadrul submăsurilor 16.1 şi 16.1a.

Alocarea financiară totală pentru acest tip de investiţii a fost de peste 9,4 milioane de euro, fonduri pe care AFIR le-a utilizat prin cele 26 de proiecte contractate, iar valoarea plăţilor efectuate către beneficiari depăşeşte 7,7 milioane de euro, până la acest moment, precizează AFIR.

"Robo-fermierul este conceptul 100% românesc - idee şi dezvoltare - care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcţia dezvoltării de soluţii robotizate pentru monitorizarea şi îngrijirea culturilor şi a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost şi AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât şi prin acordarea unei finanţări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro", se arată în comunicat.

Grupul Operaţional "Robo-Fermier", cel care a dezvoltat proiectul, este format din trei membri: Liderul de proiect - SC Pereco SRL - alături de expertul în robotică Călin Dragoş, precum şi cei doi parteneri ai liderului de proiect: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa şi societatea Integro Management Consult SRL.

Investiţia în valoare de 359.829 de euro finanţată de AFIR şi realizată în localitatea Băteşti din judeţul Prahova, constă în realizarea platformei modulare robotice autonome Robo-Fermier cu scopul de a dezvolta şi realiza în comun cu partenerii o soluţie inovatoare de gestiune şi de management a exploataţiilor pomicole ecologice care se confruntă atât cu probleme privind nivelul înalt de resursă umană necesar în administrarea unei plantaţii pomicole, cât şi cu oferta scăzută de personal calificat din acest domeniu.

În cadrul proiectului sunt implicaţi un producător şi un procesator agricol, un expert în robotică, un consultant în dezvoltarea agriculturii ecologice şi un institut de cercetare în scopul obţinerii unei soluţii utile fermierilor. Proiectul-pilot propus de GO a realizat şi a testat aplicabilitatea comercială în contextul pomiculturii ecologice şi agriculturii de precizie, a unei soluţii robotice autonome modulare destinate executării lucrărilor din plantaţiile pomicole - întreţinerea plantaţiei, monitorizarea şi aplicarea de tratamente.

Proiectul propune integrarea de soluţii hardware şi software pentru realizarea unui concept unitar în vederea funcţionării autonome a platformei. Astfel, "fermierul" robot apelează la soluţii inovative din domeniile: poziţionare globală (GPS), utilizarea senzorilor (accelerometru, giroscop, compass), a sateliţilor şi a imaginilor luate la nivelul plantaţiei, precum şi dezvoltarea şi folosirea unor instrumente de management al informaţiei, de interpretare a variaţiilor şi de reducere a emisiilor de carbon şi a energiei electrice.

"Tehnologia robotică vine în sprijinul fermierilor prin acoperirea deficitului de forţă de muncă din agricultură. Proiectul pilot dovedeşte că platforma robotizată Robo-Fermier este o soluţie pentru problemele reale şi practice identificate în fermele pomicole ecologice, iar rezultatul proiectului are şanse mari de a fi asimilat în economia reală. Astfel, iniţiativa şi mai ales realizarea echipei de proiect este cu atât mai lăudabilă cu cât principalul motiv al demersului nu a fost obţinerea unui profit, ci aducerea la viaţă a unei idei, trecând peste multe greutăţi logistice, dificultăţi şi momente în care tot proiectul părea că se prăbuşeşte", se spune în comunicat.

Prin realizarea acestui proiect s-au obţinut următoarele rezultate concrete: un studiu privind principalele caracteristici ale plantaţiilor pomicole înfiinţate pe sisteme moderne de cultură, utilizat ca sursă de informaţie ştiinţifică, pe baza căreia a fost testat robotul şi au fost realizate programe de operare, ţinând cont de specie, densitate, profil plantaţie etc.; o platformă robotică, autonomă şi modulară, destinată întreţinerii plantaţiilor pomicole ecologice (prin lucrări de tăiere a ierbii şi săpat printre pomi pe rând, recoltarea mecanizată şi monitorizarea stării fitosanitare a plantaţiilor) care să permită inclusiv înlocuirea tractoarelor, cu combustie de energie fosilă, reducându-se astfel nivelul de poluare din agricultură; o bază de date cu informaţii şi fotografii cu principalele boli şi dăunători din plantaţiile pomicole ecologice, necesară softului bazat pe IA (Inteligenţă Artificială), pentru recunoaşterea bolilor şi dăunătorilor prezenţi în plantaţie şi utilizată de platforma robotică (cu ajutorul acestei baze de date, robotul va învăţa în permanenţă putând să recunoască existenţa în diferite stadii de dezvoltare a factorilor patogeni).

De asemenea, s-au mai obţinut: o aplicaţie mobilă de monitorizare şi control a platformei robotice - această aplicaţie poate fi instalată sau utilizată din cloud, pe terminale telefonice, tablete sau PC şi permite accesarea prin internet a platformei; un studiu de impact al utilizării sistemelor electronice, respectiv a platformei Robo-Fermier, în eficienţa economică a fermelor pomicole ecologice şi în cadrul cheltuielilor de producţie; pagina web de prezentare a proiectului - www.robofermier.ro; instruirea de bază pentru membrii GO şi accesul la utilizarea metodelor inovative de gestiune a proiectului, astfel încât să poate gestiona în mod eficient activitatea, precum şi monitorizarea permanentă a plantaţiilor pomicole, dar şi soluţia de utilizare eficientă a produselor de control prin aplicarea lor locală au efecte pozitive socio-economice şi de mediu: reducerea consumului de combustibil, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale fermierilor, conservarea solului şi îmbunătăţirea caracteristicilor sale şi scădere a riscului de eroziune, creşterea producţiei, o eficienţă ridicată şi implicit o reducere a costurilor de întreţinere a plantaţiilor. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)