Reformele de la nivelul Uniunii Europene (UE), inclusiv în domeniile pieţelor forţei de muncă, sistemelor de educaţie şi formare şi politicilor privind migraţia şi mobilitatea, trebuie să aibă o abordare coordonată în elaborarea şi punerea în aplicare a acţiunilor de reducere a deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, susţin reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, transmis joi AGERPRES, Planul de acţiune al Comisiei Europene reprezintă o provocare presantă la nivelul societăţii, atât în UE, cât şi în România, cu impact asupra productivităţii şi competitivităţii angajatorilor de toate dimensiunile şi din diferite sectoare.

"Acest Plan ar trebui să servească nu doar drept foaie de parcurs pentru a contribui la reducerea deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, ci şi ca ghid pentru dimensiunea politicii sociale a UE pe parcursul următorului ciclu politic al UE, în perioada 2024-2029. În elaborarea şi punerea în aplicare a acţiunilor de reducere a deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, este important să existe o abordare coordonată a reformelor la nivelul UE, inclusiv în domeniile pieţelor forţei de muncă, sistemelor de educaţie şi formare şi politicilor privind migraţia şi mobilitatea.
O prioritate importantă ar trebui să fie dezvoltarea unei abordări mai strânse între priorităţile şi reformele identificate prin procesul Semestrului European şi Fondul Social European+, ţinând seama pe deplin de rolul partenerilor sociali. Un obiectiv esenţial ar trebui să fie o mai bună utilizare a FSE pentru a stimula angajatorii să ofere oportunităţi de formare pentru lucrătorii lor. O astfel de abordare ar sprijini crearea de valoare adăugată la nivelul UE în ceea ce priveşte funcţionarea pieţei unice şi ar sprijini coordonarea şi cooperarea cu şi între statele membre, în domenii care ţin de competenţa naţională. La nivel naţional, o astfel de abordare ar fi mai accesibilă tuturor tipurilor de angajatori, cu impact mai larg asupra angajaţilor", subliniază patronatele într-un document de poziţie faţă de Planul de Acţiune privind deficitul de forţa de muncă şi de competenţe, lansat de Comisia Europeană în martie 2024.

În viziunea Concordia, obiectivul pe care ar trebui să îl atingă acest plan european este reducerea deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, care împiedică întreprinderile în eforturile lor de a fi productive, inovatoare şi competitive, ceea ce creează, în cele din urmă, un blocaj în calea creşterii economice şi a prosperităţii în UE.

"Deficitul de forţă de muncă şi de competenţe afectează într-un fel sau altul toate statele membre şi toate sectoarele, având un impact asupra capacităţii întreprinderilor de toate dimensiunile de a rămâne productive şi competitive. (...) în România, deficitul de forţă de muncă este deja de notorietate. Revenirea rapidă post-pandemică a dus la o rată scăzută de şomaj şi la o rată record de ocupare şi pentru România, chiar dacă problemele structurale persistă, inclusiv rata de ocupare scăzută în rândul tinerilor. Există un rol pentru o varietate de acorduri contractuale care să stea la baza organizării flexibile a muncii. În acelaşi timp, este important ca ocuparea forţei de muncă cu normă întreagă să fie mai atractivă din punct de vedere fiscal, în comparaţie cu cea cu fracţiune de normă, pentru a contribui la creşterea productivităţii", se menţionează în comunicat.

Conform reprezentanţilor patronatelor, România este departe în materie de rezultate ale învăţării.

"Valoarea unei forţe de muncă calificate în mod corespunzător este evidentă în special în contextul actual al deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, unde lipsa acestor lucrători creează blocaje în calea creşterii economice în întreaga UE. În special, scăderea rezultatelor învăţării observată în cele mai recente rezultate PISA ale OCDE şi în evaluările naţionale este o tendinţă îngrijorătoare în multe ţări ale UE. România este departe de a excela în această materie, după cum arată cele mai recente teste PISA şi are, în continuare, un grad ridicat de analfabetism funcţional. Abilităţile de bază în citire, matematică şi ştiinţe sunt vitale pentru învăţarea ulterioară şi participarea la viaţa profesională. Europa şi întreprinderile europene nu pot reuşi în competiţia globală, dacă Europa rămâne în urmă în ceea ce priveşte competenţele de bază. România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte competenţele digitale de bază, potrivit indexului european DESI", notează sursa citată.

Totodată, specialiştii consideră că, pe viitor, este important să se îmbunătăţească implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor pieţei forţei de muncă la nivelul UE şi la nivel naţional. Astfel, pe baza orientării privind ocuparea forţei de muncă şi a Recomandării Consiliului privind consolidarea dialogului social din 12 iunie 2023, direcţiile generale relevante ale Comisiei (în special DG EMPL şi DG Reform) ar trebui să colaboreze pentru a asigura implicarea în timp util şi semnificativă a partenerilor sociali în conceperea şi punerea în aplicare a proiectelor de ocupare a forţei de muncă, sociale şi, după caz, a reformelor economice.

Mai mult, în următoarea perioadă de programare, 2028-2034, jumătate (50%) dintre resursele FSE+ ar trebui să fie alocate pentru punerea în aplicare a acţiunilor de sprijinire a dezvoltării competenţelor în contextul abordării deficitului de forţă de muncă şi de competenţe, iar cel puţin 15% să însemne stimulente financiare, pentru a încuraja angajatorii să ofere formare. De asemenea, ar trebui să existe o concentrare tematică pe reducerea necorelării competenţelor ca parte a programului Erasmus+ pentru acelaşi exerciţiu financiar.

"Considerăm că, atât Comisia, cât şi statele membre, trebuie să recunoască importanţa abordării diferitelor cauze profunde ale deficitului de forţă de muncă, atunci când definesc acţiuni suplimentare la nivelul UE şi la nivel naţional şi fac eforturi de îmbunătăţire a participării pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în prezent în afara unui loc de muncă, inclusiv a grupurilor subreprezentate, a persoanelor cu vârsta de 50+, a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor care locuiesc în zonele rurale. În paralel, considerăm că este esenţial să se consolideze legătura dintre priorităţile din procesul Semestrului European şi FSE+. Resursele FSE+ trebuie utilizate mai bine pentru a sprijini perfecţionarea şi recalificarea lucrătorilor, oferind stimulente financiare angajatorilor pentru a investi în formarea lucrătorilor lor", subliniază Confederaţia Patronală Concordia.

Pe subiectul migraţiei din ţări terţe, patronatele din România susţin că este important să se simplifice şi să se accelereze procesele administrative atunci când vine vorba de recrutarea resortisanţilor/azilanţilor ţărilor terţe, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea vizelor.

"Pe baza iniţiativei de dialog social a Comisiei Europene, în special a recomandării Consiliului, este important ca statele membre să sprijine eforturile de consolidare a capacităţilor partenerilor sociali, cunoştinţele, expertiza şi resursele umane consolidate fiind esenţiale pentru îmbunătăţirea capacităţii partenerilor sociali naţionali de a se angaja în dialogul social. România a făcut deja paşi în această direcţie, partenerii sociali beneficiind de alocare dedicată, însă rezultatele concrete depind, în mare măsură, de complexitatea birocratică şi de raportare, în raport cu obiectivele proiectului. FSE+ rămâne principala sursă de sprijin pentru consolidarea capacităţilor partenerilor sociali, iar această legătură ar trebui continuată în exerciţiul financiar următor", sunt de părere reprezentanţii organizaţiei patronale.

În plus, Concordia apreciază în mod pozitiv propunerea forului european de a înfiinţa o rezervă de talente a UE (EU Talent Pool) cu o funcţie automată de corelare pentru a facilita recrutarea specifică a resortisanţilor/azilanţilor ţărilor terţe la toate nivelurile de competenţe. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Confederatia Patronala Concordia / Facebook