România este complet angajată şi susţine neutralitatea de carbon până în 2050, lucru ce a fost menţionat în strategia energetică a României pe termen lung, a declarat marţi secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan-Dragoş Drăgan, la un eveniment de specialitate.

El a menţionat că Ministerul Energiei a publicat o versiune actualizată pe site-ul instituţiei privind "Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050" care va fi trimisă Comisiei Europene la începutul lunii octombrie, după ce va fi adoptată de către Guvern.

"Ce este foarte important dacă ne uităm la întregul sector energetic? Trebuie să vedem ce se întâmplă în fiecare zonă a acestui sector. Dacă ne concentrăm pe generare, pe producţie de energie, trebuie să ştim că ne vom dezvolta în trei categorii: regenerabile, cu minimum 10.000 GW adăugaţi până în 2030, energie nucleară şi gaze", a spus secretarul de stat, care a participat la conferinţa cu tema "Dezvoltarea infrastructurii pentru producţia, stocarea şi furnizarea energiei din surse regenerabile", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

El a explicat faptul că tehnologia în cazul energiei regenerabile este legată de panourile fotovoltaice, care avansează mai rapid decât celelalte. "Capacitatea instalată ne face deja să atingem ţintele intermediare pentru 2026. Dezvoltăm şi capabilităţi eoliene on-shore şi off-shore. Trebuie să ne concentrăm şi pe hidro pentru că avem potenţial în România. Am văzut în ultimele zile impactul asupra populaţiei şi trebuie să luăm măsurile necesare în această direcţie. Ne concentrăm şi pe biomasă, pe biogaz şi energia geotermală. Avem resurse în vestul României şi în vecinătatea Bucureştiului şi vrem să utilizăm şi aceste resurse pentru a promova şi energia geotermală, reducând astfel emisiile de CO2 prin încălzirea cu ajutorul energiei geotermale. Această energie poate fi folosită şi pentru producţia de electricitate", a afirmat Dan-Dragoş Drăgan.

În privinţa energiei nucleare, acesta a precizat că România va avea alte două unităţi pe tehnologia CANDU la Cernavodă. "Avem această tehnologie de multă vreme şi vom instala alte două unităţi, care vor fi puse în funcţiune până în 2030-2031 şi vor fi şi conectate la reţea", a menţionat reprezentatul Ministerului Energiei.

El a spus, totodată, că ţara noastră are resurse semnificative de gaze naturale şi că 80% din nevoile naţionale sunt asigurate din producţia internă. "Din 2027 cu prima moleculă de gaz produsă din proiectul Neptun Deep şi conectat la reţea vom putea să atingem securitatea energetică în regiune. De ce gazul? Avem nevoie de capacităţi foarte flexibile pentru a echilibra toată energia regenerabilă care se prevede a fi conectată la reţea până în 2030. Avem nevoie de minimum 4GW să fie adăugaţi la reţea, ceea ce înseamnă şi un amestec de gaze şi hidrogen. Dacă trecem la nevoia de a consolida reţeaua, până acum am alocat peste două miliarde de euro în reţeaua de transport şi distribuţie. Aproximativ 450 milioane de euro au fost alocate către Transelectrica, operatorul de transport, printr-un proiect din fonduri de modernizare, care înseamnă dezvoltarea unei reţele de 400 KW şi instalarea unor substaţii digitale de 400 KW. Ce e important pentru distribuitori? Pentru că avem opt zone de distribuţie care sunt gestionate de cinci companii. Deja, 1,3 miliarde de euro au fost alocate. Contracte sunt semnate. Sunt în curs de punere în acte şi vom avea şi licitaţie"", a spus secretarul de stat.

În plus, ministerul ia în considerare şi alocarea de fonduri suplimentare din sumele de modernizare pentru digitalizarea în sectorul energic.

"450 de milioane de euro s-au alocat pentru dezvoltarea noilor capacităţi de producţie de energie prin energie regenerabilă. Ne-am atins ţintele pentru 2026 şi aceste unităţi de producţie vor fi conectate la reţea, indiferent că sunt produse la nivelul consumatorilor sau nu. Un alt aspect important menţionat aici priveşte reabilitare a unităţilor de cogenerare. Am semnat deja contracte cu autorităţile locale prin care să-şi înlocuiască noile, să-şi înlocuiască vechile instalaţii prin cogenerare. 350 de milioane deja au fost alocate în acest sens", a mai afirmat Dan-Dragoş Drăgan.

Potrivit acestuia, 400 de milioane euro au fost alocate pentru ca autorităţile publice să-şi reînnoiască reţeaua de termoficare.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat, marţi, conferinţa cu tema "Dezvoltarea infrastructurii pentru producţia, stocarea şi furnizarea energiei din surse regenerabile".

Conferinţa face parte din proiectul iniţiat şi finanţat de către Ministerul Federal al Economiei şi Protecţiei Climatice (BMWK) pentru companiile germane şi româneşti interesate de afaceri bilaterale în domeniul dezvoltării infrastructurii pentru energie regenerabilă şi are ca scop promovarea pe piaţa românească a sistemelor şi produselor germane din acest domeniu.

La eveniment au participat experţi germani şi români care vor prezenta aspecte legislative şi financiare actuale, potenţiale riscuri, dar şi oportunităţi tehnologice pentru dezvoltarea infrastructurii energetice verzi în România. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

România vrea să atingă neutralitatea climatică până în 2045 (PNIESC)