Programul "Mierea în Şcoli" ar putea ajuta la creşterea consumului de miere în România şi la susţinerea apicultorilor autohtoni, însă nu este funcţional nici în 2024, deşi se vorbeşte despre implementare de aproape 18 ani şi există în acest sens o lege promovată în Parlament.

"Consumul de miere, din datele Institutul Naţional de Statistică, creşte an de an, dar din ceea ce ne dăm noi seama nu prea e aşa. Nu avem consum mediu de aproape un kilogram de miere pe locuitor anual, pentru că în România consumul de miere a scăzut în ultimii doi ani. Eu cred că avem undeva între 600 şi 750 de grame pe om anual şi problema este că nu promovăm deloc mierea, programul "Mierea în Şcoli" despre care vorbim din 2006 şi unde s-ar putea livra cam de 3.000 de tone anual, un borcan pe lună pentru fiecare elev", a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.

Prezent la eveniment, Daniel Botănoiu, consilier de de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, apicultor şi susţinător al acestui program încă de pe vremea când era secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a afirmat că sectorul încă nu e a fi pregătit pentru derularea programului, deoarece nu are capacitatea de a controla şi de a elimina riscul de a aduce în şcoli o miere cu pesticide.

"Modalitatea pe care am găsit-o pentru derularea programului "Mierea în şcoli" era de a o pune în borcan şi să o poată consuma acasă cu familia, nu să dăm o doză în fiecare zi. Nu am ajuns la o concluzie în ceea ce priveşte modul de a controla această miere, dacă vine din stupinele româneşti locale, pentru că asta ne doream să dezvoltăm, nu să care mierea de la Teleorman şi să o ducă la Satu Mare sau invers, ci să dezvolte local şi să ai acel control şi tip de ambalaj pentru tot programul. Aceasta a fost problema. Când sectorul va fi pregătit - el trebuie să fie înaintea instituţiilor publice - deci când sectorul este pregătit şi avem capacitatea de a controla şi de a elimina riscul de a aduce o miere cu pesticide, pe care să o dai pe urmă la copii. Cred ca sectorul este pregătit să producă, dar nu ştiu dacă este pregătit să controleze tot. Paşii de aici trebuie să pornească. Suntem toţi de acord să mergem cu acest program şi vrem să îl implementăm, dar fără riscuri", a transmis el.

În acest context, preşedintele ACA a explicat că una dintre soluţii ar fi ca licitaţiile să se facă local la nivel de primărie, iar apicultorii din zonele respective să fie cei care aprovizionează şcolile cu miere.

"Dacă mierea nu e miere românească nu ne interesează să facem vânzări la alţii, că oricum facem şi acum. Noi nu avem nicio autoritate de control asupra fluxului şi lanţului de desfăşurare pentru că sunt mulţi procesatori. Cred că o soluţie ar fi ca atunci când se fac licitaţiile, fiecare primărie are apicultori în arealul respectiv, 5 - 10 - 20 de apicultori, care ar putea să asigure mierea pentru 200 de copii din 3 stupine şi atunci se poate rezolve pe plan local. Aceşti apicultori care produc mierea respectivă, o procesează, duc cât trebuie - o tonă de miere la 3 luni - vin cu buletin de analiză, cu factură, cu toate cerinţele şi s-ar putea rezolva. Dacă ne ducem la partea economică şi vom face licitaţie numai la prefecturi, vor fi interese şi vor fi rezolvate aşa cum se rezolvă toate în România, atunci nu mai putem urmări nimic. Altfel, e foarte greu, pentru că are dreptul să vină şi o firmă din Ungaria şi din Bulgaria, pentru că e spaţiu al UE, să participe la licitaţiile acestea mari, dar dacă trasabilitatea este rezolvată pentru producătorii locali autohtoni, ei nu-şi permit să facă prostii. Poate sunt şi alte soluţii, dar eu consider că aşa nu ar fi niciun risc", a adăugat Ioan Fetea.

Întrebat despre această situaţie, preşedintele Federaţiei Pro Agro, Ionel Arion, a spus că nu înţelege cum nu s-au găsit soluţii pentru implementarea acestui program timp de 18 ani, oferind exemple din Germania, unde orice lanţ din retailerul alimentar primeşte, inclusiv din localitatea respectivă, produsul care se produce peste drum de el.
"Pentru mine este curios cum o lege din 2006 până în 2024 - 18 ani, a făcut majoratul - şi nu putem să găsim soluţii, când în Germania, orice lanţ din retailerul alimentar primeşte, inclusiv din localitatea respectivă, produsul care se produce peste drum de el. Eu am văzut în Germania şi dau mereu exemplu acesta: fermierul de peste drum de lanţul alimentar REWE avea livada de mere şi tot în livadă avea storcătorul de mere, îl eticheta cu 24 de ore valabilitate şi cu lădiţa de lemn şi sticluţele de 250 de ml avea locul asigurat lângă casa de marcat, pentru că era produs cu valabilitate foarte redusă", a subliniat el.

Preşedintele Federaţiei Pro Agro a menţionat că este surprins că încă se găsesc la raft produse pe care scrie miere, dar de fapt nu au nicio legătură cu albina.

"Am găsit la o vizită într-un supermarket pe mai multe produse, am găsit o etichetă cu miere provenită din UE şi din afara UE, asta nu ne spune nimic pe etichetă. Este mapamondul. Cred că putem face destul de multe. Noi ne-am implicat la nivelul Federaţiei Pro Agro în momentul în care a fost discuţia pe Directiva 633 - practici comerciale neloiale -, prin ceea ce noi am cerut Legislativului la vremea respectivă să implementeze în legislaţia naţională această directivă. A fost pur şi simplu să stopeze ceea ce înseamnă dominanţa retailerului şi a brandurilor acestor mega corporaţii, în sensul în care până şi frauda alimentară este girată tot de aceste lanţuri alimentare, pentru că nu poţi să ajungi la raft, şi spunea şi domnul Fetea acest lucru într-un interviu, să fie pe etichetă miere, iar produsul din acel ambalaj să nu aibă nimic de a face cu albina, nu cu mierea, cu albina", a menţionat preşedintele Federaţiei Pro Agro.

Acesta consideră că România suferă în mare parte de disoluţia autorităţii statului în multe domenii, dar mai ales în domeniul alimentar.

"Cred că suferim azi, noi ca ţară, în mare parte de disoluţia autorităţii statului în multe domenii, în special în ceea ce înseamnă domeniul alimentar, unde este mai grav ca niciodată, pentru că nu avem o statistică azi pe analizele pe care le face autoritatea statului, oricare ar fi ea, pe produsele alimentare. Dacă luam 10 produse alimentare din orice magazin, fie de la colţ, fie de la supermarket, cred că şapte au o componentă de fraudă alimentare, poate că nu sunt în întregime, dar în şapte găsim o componentă de fraudă alimentară. Cel mai grav este că suntem supuşi cu toţii acestei fraude alimentare, pentru că hrana, vrem nu vrem, este o necesitate, nu o opţiune şi nu putem să ţinem cont de acest lucru", a adăugat Arion.

Peste 100 de apicultori îşi prezintă oferta pentru bucureşteni la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat, de vineri până duminică, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din România. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)