Seceta a pus capac producţiilor agricole nu numai la nivel naţional ci şi european, iar apicultura este unul dintre sectoarele care au fost afectate în mod deosebit şi trebuie găsite soluţii de sprijin, a declarat, vineri, la Târgul Naţional al Mierii, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

"Suntem într-o perioadă dificilă pentru apicultură, din cauza producţiilor scăzute, a importurilor masive care fac o concurenţă acerbă produselor noastre, precum şi din cauza creşterii preţurilor de producţie din sector. Alături de agricultură, în general, şi apicultura are de trecut o perioadă grea. Noi am făcut şi o intervenţie la Ministerul Agriculturii (...), iar rugămintea noastră este de a găsi soluţii şi pentru acest sector, pentru că aşa cum este recunoscut la nivel naţional şi european, seceta a pus capac producţiilor agricole, în general, şi apicultura este unul dintre sectoarele care au fost afectate în mod deosebit", a precizat Fetea.

Prezent la evenimentul organizat de ACA pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, preşedintele Federaţiei Pro Agro, Ionel Arion, organizaţie din care face parte şi ACA, a transmis că România a uitat să se promoveze pe piaţa externă, chiar dacă mierea românească este apreciată pentru calitatea ei în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

"Profit de această ocazie, pentru că avem aici şi reprezentanţi ai Guvernului, dar şi ai Ministerului Agriculturii, să lansez o provocare. România a uitat să se promoveze la extern. Am ascultat în această dimineaţă un reportaj la radio în care se spunea că mierea din România este exportată tocmai în Japonia. Japonia era încântată să aducă din România miere pentru calitatea sa deosebită. Dacă am face măcar 10% din mapamond să îndrăgească mierea din România, cred că am rezolva o problemă şi problema noastră este azi desfacerea. Şi nu vorbim doar de miere, ci în general, de tot ceea ce produce agricultura şi serviciile conexe în România", a subliniat Arion.

El a precizat că ar fi extrem de important dacă autorităţile ar readuce în diplomaţia românească externă ataşatul agricol şi nu doar în Uniunea Europeană ci în afara Uniunii Europene.

"Cred că un lucru important pe care ar putea să-l facă autorităţile este acela de a readuce în diplomaţia românească externă ataşatul agricol sau ataşatul economic în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar în zona Uniunii Europene ci şi în afara ei, pentru că piaţa unică europeană poate că am reuşit să o câştigăm, dar este foarte important ceea ce facem în afara Uniunii Europene. Asta înseamnă în primul rând capitalizarea celor care produc azi în România, în special în agricultură", a adăugat şeful Federaţiei Pro Agro.

La rândul său, Daniel Botănoiu, consilier de de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis mesajul premierului pentru apicultori: "sănătate, sănătate, sănătate!"

"Vreau să vă transmit mesajul prim-ministrului Ion Marcel Ciolacu, care mi-a zis aşa: "sănătate, sănătate, sănătate!". Sănătate oamenilor care fac activitatea aceasta, sănătate albinelor şi sănătate activităţii pe care o desfăşuraţi, pentru că fără dumneavoastră n-am fi împreună. (...) Mă gândeam cum poţi să menţii această activitate a intelectualilor, pentru că apicultura prin excelenţă cam asta este. De ce? Pentru că reprezintă sănătatea exploataţiei pe care o administrezi. Eu zic că dacă albinele sunt sănătoase, înseamnă că şi eu sunt sănătos, minerul de suprafaţă al agriculturii", a spus acesta.

De asemenea, Botănoiu a menţionat că este important şi ar trebui "să trecem peste paradigma că apicultorul este împotriva exploatantului de teren şi invers", pentru că numai împreună vor putea să recâştige consumatorul român.

"Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem o misiune extrem de grea şi anume să recâştigăm consumatorul român. Noi, în ultima perioadă, cu toate produsele, nu numai cele apicole, în general, am pierdut legătura cu consumatorul român şi asta cred că este extrem de important. De asemenea, cred că avem sarcina de a dezvolta zootehnia şi când spun zootehnie, includ şi apicultura acolo, pentru că investiţii foarte mari am făcut în vegetal. Acum trebuie să mergem către zootehnie, către investiţiile în agroalimentar, pentru că trebuie să adăugăm valoare şi sunt extrem de fericit c-am reuşit ca mierea din România să ajungă pe masa Papei (...). Şi ultimul lucru pe care vreau să-l spun este să nu ne descurajăm, pentru că există riscuri, de la riscurile geopolitice, de la secetă, schimbările climatice, buckfast-ul (Albina Buckfast n.r.) pe care încercăm noi să-l introducem în locul rasei şi după aceea ne văităm că au murit şi dăm vina pe cel care a tratat (...). Toate acestea nu se fac decât cu politici publice bine ancorate, oameni care înţeleg sectorul şi cu eforturi, pentru că fără eforturi, fără investiţii, nu reuşim să facem mare lucru", a explicat Daniel Botănoiu.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Violeta Muşat, a menţionat că în ultimii ani, sectorul agricol din România a cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar din bugetul Uniunii Europene şi cel naţional, scopul fiind de a îmbunătăţi şi a creşte competitivitatea acestui sector.

"Am ajuns să ne situăm pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Spania, ca număr al familiilor de albine, iar în ceea ce priveşte producţia de miere din ultimii ani, ţara noastră ocupă de fiecare dată o poziţie fruntaşă în raport cu celelalte state membre. În anul 2024, Ministerul Agriculturii a sprijinit apicultorii din România prin instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023, în valoare de 59 de milioane de lei, echivalentul sumei de 12 milioane de euro, care s-a asigurat din bugetul aprobat pentru anul 2024", a precizat oficialul MADR.

În ceea ce priveşte protejarea pieţei interne de mierea provenită din ţările extracomunitare, Muşat a subliniat că România, prin Ministerul Agriculturii, împreună cu alte state membre, au solicitat Comisiei Europene precizarea etichetării ţării de origine, indicarea procentului, în ordine descrescătoare, a conţinutului de miere din amestec, pentru a combate fraudele şi a asigura un cadru concurenţial corect.

De asemenea, Florinel Bîrcă, reprezentantul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, autoritate competentă în domeniul ameliorării animalelor, a vorbit despre importanţa înscrierii apicultorilor în baza de date electronică, subliniind că, pentru a putea lua deciziile corecte, Ministerul Agriculturii trebuie să aibă date cât mai corecte.

"Vreau să vă spun un singur lucru: agenţia vine în ajutorul dumneavoastră în ideea de a fi cât mai cunoscuţi, cât mai reprezentanţi la nivel naţional. Instituţiile statului, mă refer aici la Agenţia de Plăţi, Ministerul Agriculturii, pentru a putea lua deciziile corecte trebuie să aibă nişte date cât mai corecte. În interesul acesta noi am realizat o bază de date electronică, o bază de date care poate fi accesată de toţi apicultorii din România. Sunt undeva până la momentul acesta de 30.872 de apicultori care s-au înregistrat în baza nouă electronică şi care poate fi accesată de dumneavoastră printr-un user de la orice device, telefon mobil, un smart mobil sau un calculator. Vine în ajutorul dumneavoastră în sensul de a declara despre numărul de albine, despre adresele dumneavoastră, despre înstrăinarea familiilor la albine. Deci, o bază de date corectă este ceea ce stă la baza măsurilor pe care statul le poate lua corect", a explicat Bîrcă.

Nu în ultimul rând, Marian Pătraşcu, preşedintele filialei judeţene Ilfov şi a municipiului Bucureşti din cadrul ACA, a transmis că apicultura este făcută de oameni pregătiţi profesional, dar ar trebui să fim mai bine pregătiţi şi în ceea ce priveşte promovarea mierii.

"Suntem pe primele locuri în lume în Europa pentru producţia de miere şi respectiv pentru efective, iar acest lucru se datorează faptului că apicultura este făcută de oameni pregătiţi profesional. Am mai trecut prin astfel de perioade grele, albina cel puţin, şi dacă suntem primii la producţie şi la efective, ar trebui să fim mai bine pregătiţi şi în ceea ce priveşte promovarea produsului miere. Ştiţi că nu de puţine ori am spus că mierea noastră are o particularitate: pe lângă aroma dată de nectarul florilor, are şi acel gust dat de sudoarea apicultorului român. Haideţi să o valorificăm la adevărata sa valoare", a concluzionat reprezentantul apicultorilor.

Bucureştenii sunt aşteptaţi, de vineri până duminică, la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Foto (c): Mariana NICA/AGERPRES