Mecanismul de licitaţie aferent schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă (CfD) trebuie să fie mai bine gândit, iar termenul-limită stabilit pentru 18 noiembrie este unul forţat, în timp ce perioada de două zile pentru depunerea de contestaţii este imposibilă, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, directorul executiv al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), Andrei Manea.

"Avem acum un nou regulament de racordare, care este un pas înainte. Din păcate, nu avem vizibilitate pe anii viitori. Ce se întâmplă cu garanţiile, vom vedea. E propunere a industriei, până la urmă a fost implementată. Vom vedea ce efecte va avea. Pentru început vedem că sunt inadvertenţe din punct de vedere al interpretării operatorilor de reţea. Vom vedea paşii următori. Pentru cei care dezvoltăm proiecte şi vrem să şi construim, avem calendarul cu licitaţiile dacă vorbim de racordare la reţea. Din experienţa altor ţări mai înaintate ca noi, Spania, care a implementat această chestiune în 2020, nici în 2024 nu a dat drumul la licitaţie. A fost un fiasco. Noi adresăm un apel ca acest mecanism de licitaţie să fie un pic mai bine gândit, să stăm de vorbă mai apăsat şi să vedem dacă ne va ajuta sau nu. Poate ar fi bine să lăsăm un buffer mai mare pentru aceste garanţii să-şi spună cuvântul. CfD-ul e ca Fata Morgana: vine, nu vine. Uitându-ne la timeline, până pe 18 noiembrie, pare unul realist. Din punctul meu de vedere, este forţat", a susţinut Manea.

Acesta a adăugat că o altă problemă legată de CfD o reprezintă timpul foarte scurt alocat pentru a depune contestaţii.

"Dacă vă uitaţi la cât timp au autorităţile să decidă cine a câştigat aceşti 1,5GB este un timp extrem de scurt în comparaţie cu ce s-a întâmplat cu PNRR-ul. Pentru noi care vom aplica, avem două zile ca să facem contestaţie. Vă daţi seama că e imposibil în două zile. Dacă s-a îmbolnăvit domnul de la Fonduri Europene sau consultantul care se ocupă, ce facem ? Sunt chestiuni pe care noi înţelegem că statul român şi le-a asumat şi trebuie să le deruleze, dar în acelaşi timp, ca să şi avem acei megawaţi despre care vorbim, şi gigawaţi, trebuie să fim şi noi realişti: reţeaua, conectarea la reţea, aceste fonduri europene pentru care n-avem vizibilitate, ce se construieşte şi ce nu se construieşte", a menţionat specialistul.

Reprezentantul RPIA a punctat şi faptul că, la ora actuală, România nu are încă un Plan Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC).

"De obicei, la conferinţe observăm că e cumva ca o cutumă: vine ministrul, ne spune cât de bine merge treaba, cum o să fie viitorul extraordinar pentru România, mai trece un an, ne găsim în aceeaşi poziţie, 72 de megawaţi în eolian anul trecut şi vreo 300 în fotovoltaic. O să mai treacă un an... Avem şi un ciclu electoral de închis anul acesta, vedem ce se întâmplă pe viitor. Nu vreau să fiu negativist, dar aş vrea să avem totuşi şi momentele noastre de realitate. Într-adevăr, întotdeauna vom fi mai optimişti, pentru că vrem să ridicăm ţintele ţării, vrem să facem bani, pentru că noi reprezentăm business-ul. Astăzi avem o strategie pe masă, care e mai puţină ambiţioasă decât ce aveam în trecut în PNIESC, care ne duce în 2035 cu ţintele pentru 2030. Avem un PNIESC care încă n-a ieşit şi un plan de dezvoltare a reţelei pe zece ani, care nu e corelat cu acestea două. Practic, avem trei piese mari care ar trebui să fie pilonii energiei româneşti. Toate pe aceeaşi lungime şi nu sunt", a spus Andrei Manea.

Expertul în energie a subliniat, totodată, că, deşi zona de fonduri europene alocate României arată foarte bine, problema de ansamblu se referă la implementarea proiectelor.

"În plus, mai avem partea de fonduri europene care arată foarte bine. Miliardele curg spre România. Problema este la implementare. Din cei o mie şi ceva de megawaţi care sunt pe hârtie astăzi din fonduri europene nu avem vizibilitate şi nici ministerul nu are cât se construiesc cu adevărat (...) Nu îmi permit să intru în discuţie despre proiectele statului român, indiferent că-s de energie regenerabilă sau nu. Deci trebuie să vedem din aceste studii şi strategii ce este necesar ca să ne atingem aceste ţinte. Noi mergem direct la ţinte - gigawaţi, gigawaţi, gigawaţi, dar ne sugrumăm la reţea. Ne bucurăm că avem o staţie - două, care au fost inaugurate acum, după ani şi ani de investiţii. Sunt lucruri foarte bune, dar nu este suficient. Timpul realist de obţinere a unui ATR în România este de un an de zile şi nu cred că cineva din sală mă poate contrazice. Aceasta este realitatea", a apreciat directorul executiv la RPIA.

Publicaţia The Diplomat-Bucharest organizează, joi, un eveniment dedicat sectorului de energie verde, la care participă reprezentanţi ai autorităţilor şi ai organizaţiilor profesionale. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)