Preţurile locuinţelor în România au crescut cu 5,5% în primul trimestru al anului, peste media Uniunii Europene şi a zonei euro, înregistrând însă o evoluţie mai puţin pronunţată comparativ cu economiile similare din regiune, a declarat, vineri, Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).

"Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România. Această dinamică se situează peste media Uniunii Europene şi a zonei euro, dar observăm o evoluţie cumva mai puţin pronunţată comparativ cu economiile similare din regiune. Şi practic, în România avem o dinamică de 5,5% la primul trimestru al anului, în timp ce în ţări precum Polonia ritmul este de 18%, în Bulgaria 16%, iar în Ungaria undeva la şapte 7%. Iar această dinamică este determinată în principal de evoluţiile pe segmentul locuinţelor noi, unde ritmul de creştere este undeva la 12% în timp ce pe palierul locuinţelor existente preţurile au avut un ritm ceva mai moderat, cam 2%", a spus Florin Dragu, la un eveniment organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti, de la Palatul Parlamentului.

Referitor la accesibilitatea locuinţelor, el a afirmat că preţul mediu pentru tranzacţiile aferente locuinţelor noi în Bucureşti se menţine la nivelul cel mai scăzut, comparativ cu alte capitale europene.

"Acest preţ mediu este undeva la 1.700 euro pe metru pătrat. Observăm şi un decalaj mai redus comparativ cu media naţională, preţul fiind undeva la 1.500 euro pe metru pătrat. Spre comparaţie, la polul opus, în Paris, preţul mediu pe metru pe metru pătrat depăşeşte 14.000 euro. Şi aici avem şi un decalaj mult mai mare comparativ cu media naţională, undeva la 4.500 euro. Ceea ce determină această dinamică ascendentă a preţurilor, practic avem şi factori de ofertă şi factori de cerere, aşa cum am menţionat şi anterior. Pe partea de ofertă un factor important este creşterea costurilor de construcţie şi aici practic vedem o majorare de circa 10% în ultimul în ultimul an. Pe de altă parte, volumul construcţiilor s-a diminuat cu 13% şi în contextul acesta locuinţele noi terminate, au înregistrat şi ele o scădere de 3%. Pe partea de cerere vedem o dinamică ascendentă, în principal determinată de evoluţiile salariale. Câştigul salarial mediu net lunar a crescut în termeni anuali cu circa 13%. Vedem şi un interes în creştere, măsurat prin căutările de apartamente de vânzare. Aici undeva ritmul este de 14%, iar pe partea de tranzacţii numărul acestora la nivel naţional s-a majorat cu 11% tot în termeni anuali", a explicat Florin Dragu.

Acesta a menţionat că se observă o concentrare a acestor tranzacţii, în condiţiile în care aproximativ 60% dintre ele vizează principalele şase centre regionale şi în fiecare din acestea se constată dinamici ascendente importante, respectiv 9% în Bucureşti, 50% în Iaşi 50% şi 14% în Cluj.

Tot din perspectiva accesibilităţii, Florin Dragu a adăugat că indicatorul preţ pe venit ne arată o perioadă medie de achiziţie a unei locuinţe tipice undeva la 8 ani, cu eterogenităţi importante în plan regional. Pentru municipiul Bucureşti, această durată medie este undeva la 6-7 ani, în timp ce în Cluj vedem o durată medie undeva la 11 ani, în condiţiile unor venituri salariale mai reduse relativ la valoarea locuinţelor, care este cea mai ridicată din ţară.

În ceea ce priveşte accesul la piaţa creditului, acesta se menţine facil, în opinia reprezentantului băncii centrale.

Florin Dragu a vorbit şi despre rata de deţinere a locuinţei în România. Aceasta este cea mai ridicată la nivelul Uniunii Europene, 96% din populaţia României deţinând o în proprietate o locuinţă, raportat la un nivel mediu de 69% în Uniunea Europeană. Din totalul proprietarilor, aproximativ 2% au un credit ipotecar în desfăşurare, faţă de 25% media Uniunii Europene.

Pe de altă parte, în ultimii ani ponderea achiziţiilor prin credit se apropie şi chiar depăşeşte media europeană, ajungând la 30%. Potrivit sursei citate, în România există ponderea cea mai ridicată a populaţiei care nu are în gospodărie nici cadă, nici duş, nici toaletă interioară, respectiv 21%, comparativ cu 1,5% în Uniunea Europeană şi, de asemenea, un grad ridicat de supraaglomerare.

"Vedem un nivel de conştientizare în creştere la nivelul populaţiei, perspectiva implicaţiilor schimbărilor climatice şi a orientării către astfel de imobile verzi, cam 19% din creditele acordate în prima jumătate a anului având această destinaţie climatică. Iar din perspectiva volumului de împrumuturi cu destinaţie verde cam un ritm de creştere ar fi undeva la 62%. Totuşi, avem încă o pondere destul de redusă a acestor tipuri de finanţări în total stoc de împrumuturi, undeva la 8%. Şi tot din această perspectivă sectorul bancar este pregătit, are capacitatea, atât din perspectiva lichidităţii cât şi a solvabilităţii să susţină în continuare dezvoltare a intermedierii financiare, inclusiv din perspectiva aceasta a tranziţiei verde", a subliniat Florin Dragu.

În ceea ce priveşte riscul de credit, BNR vede o menţinere relativ constantă, în condiţiile în care riscul de credit este scăzut la nivelul portofoliului de credite ipotecare, cu o rată de performanţă de 1,6%. De asemenea, riscul valutar s-a diminuat semnificativ şi în prezent există o pondere de numai 13% din credite denominate în valută, comparativ cu 72% în iunie 2015. "Dacă ne uităm pe partea de flux de credite ipotecare, în termeni anuali, creditul în valută este sub 1%", spune reprezentantul BNR.

Totodată, Banca centrală vede şi o atenuare a riscului de rată a dobânzii, pe fondul creşterii ponderii creditelor cu dobândă fixă de la 18 la 35%, dar rămâne în continuare o pondere relativ ridicată a creditelor cu dobândă variabilă.

Referitor la perspectivă pentru perioada următoare cu privire la evoluţia ratelor de nerambursare, BNR constată o capacitate robustă a populaţiei de rambursare a împrumuturilor ipotecare, iar pentru un an prognoza băncii centrale arată o menţinere relativ constantă a probabilităţii de nerambursare, undeva la 0,2%. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)