Proiectul "Coridorul Verde" rezolvă foarte multe probleme legate de securitatea energetică în regiune şi stabileşte recorduri mondiale, cum ar fi faptul că lungimea cablului submarin ce va fi construit va fi de aproximativ 1.200 de kilometri, au reiterat, marţi, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii ministerelor Energiei din ţările participante la acest proiect susţinut de Uniunea Europeană (UE).

"Astăzi, marcăm un lucru simbolic, pentru că acest proces a început în Bucureşti şi doi ani mai târziu am reuşit să atingem o etapă foarte importantă. Am stabilit compania joint venture, care este foarte importantă pentru avansarea proiectului nostru ("Coridorul Verde", n.r.) şi, în acelaşi timp, am semnat pentru un Studiu de Fezabilitate cu participarea colegilor noştri. Acest studiu este în curs de realizare şi vom avea rezultatele în cadrul COP29, dar şi câteva în Baku, unde va fi întâlnirea de rang înalt dedicată special acestui Coridor Verde de la Marea Caspică. Acest proiect al energiei verzi rezolvă foarte multe probleme şi este important pentru securitatea energetică. Apreciez foarte mult implicarea Uniunii Europene şi sperăm ca această cooperare să continue în viitor, deoarece, în fapt, acum avem de-a face cu un aspect care răspunde la foarte multe solicitări din partea multor părţi interesate. Aş vrea să vă menţionez faptul că acest proiect era considerat la început ca un proiect care să pună la dispoziţie energie suplimentară din zona Caspică către Uniunea Europeană, dar pe o linie paralelă avem un alt proiect din ţările central-asiatice. Vorbim de Kazahstan şi Uzbekistan şi pe viitor ar trebui să ne gândim şi la interconectarea acestor coridoare, care vor fi probabil parte dintr-un singur coridor energetic care leagă Asia de Europa. Deci, putem să considerăm că de fapt acest proiect este unul euro-asiatic", a afirmat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov.

La rândul său, prim viceprimministrul şi ministrul Economiei şi Dezvoltării Sustenabile din Georgia, Levan Davitashvili, a subliniat că acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene şi este cheia pentru a avea o piaţă energetică competitivă.

"Faptul că putem fi parte din acest proiect înseamnă foarte mult. Consider că această întâlnire a fost foarte productivă. Am semnat contractul de asociere. România, într-adevăr, joacă un rol esenţial în implementarea şi dezvoltarea acestui proiect. Aş vrea să menţionez faptul că securitatea energetică este foarte importantă şi acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene şi este cheia pentru a avea pieţe deschise şi pentru a avea o piaţă energetică competitivă. Investim foarte mult în proiecte noi şi vorbim despre hidro-electricitate, dar şi despre energie solară. Împreună putem să fim furnizori de energie verde pentru Uniunea Europeană şi credem că aceasta va fi de fapt o cooperare pe termen lung între Georgia şi Uniunea Europeană. Pentru noi este foarte important, pentru că suntem în curs de integrare cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă că este important să depăşim aceste provocări fizice. Suntem singura ţară care se află pe partea cealaltă a Mării Negre şi suntem într-adevăr un candidat care îşi doreşte şi urmăreşte să fie parte a familiei europene", a menţionat Davitashvili.

Reprezentantul Ungariei, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului, Peter Szijjarto, a punctat faptul că este nevoie ca acest proiect de infrastructură să fie finalizat cât mai repede.

"Apreciem toate eforturile pe care le-aţi făcut pentru a face progrese în legătură cu acest proiect care stabileşte recorduri mondiale. Ungaria are obiective esenţiale în ceea ce priveşte energia. În primul rând, ne interesează o siguranţă a furnizării de energie şi apoi ca energia să devină mai verde. Considerăm că putem să atingem două obiective printr-o singură acţiune. Acest proiect asigură şi energie verde atât în România, cât şi în Uniunea Europeană. Prin acest proiect vom depăşi recordurile mondiale, având în vedere că lungimea cablului submarin va fi de aproximativ 1.200 km. Un cablu care nu a fost construit până acum. Pentru a avea posibilitatea de a include energia verde Azerbaidjan şi din Georgia în mixurile naţionale energetice ale României şi sperăm şi Ungariei, avem nevoie ca proiectul de infrastructură să fie finalizat cât se poate de repede. Noi, Ungaria, ne bucurăm că, după ce am semnat acordul privind înfiinţarea joint venture-ului, vom face tot ce se poate pentru a accelera proiectul pentru ca să fie implementat cât se poate de curând. Operatorul nostru de distribuţie a energiei electrice va lua toate măsurile pentru a dezvolta acest proiect", a transmis oficialul ungar.

Ministerul Energiei a organizat, marţi, la Palatul Victoria, o reuniune la nivelul miniştrilor Energiei din statele implicate în realizarea proiectului "Coridorul Verde", ediţia a VIII-a, cu participarea Comisiei Europene (CE).

La eveniment au mai participat preşedintele Directoratului CNTTE Transelectrica S.A., Ştefăniţă Munteanu, şi conducerea companiilor Georgian State Electrosystems, AzerEnerji şi MVM Electrical Works, operatori naţionali de transport de energie electrică din celelalte ţări.

CNTEE Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji şi MVM Electrical Works au semnat actele constitutive ale companiei de proiect Green Energy Corridor Power Company, cu sediul în România, care va implementa proiectul "Coridorul Verde", respectiv un cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu, care va conecta, prin Marea Neagră, România şi Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria şi Azerbaidjan. Acesta va contribui esenţial la consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale, creşterea conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional.

Proiectul "Coridorul Verde" este susţinut de Comisia Europeană, iar preşedinta forului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, a participat personal la semnarea acordului între părţi care a avut loc la Palatul Cotroceni, pe data de 17 decembrie 2022. Totodată, Comisia a participat la toate reuniunile ministeriale şi la întâlnirile tehnice.

Marţi, 3 septembrie 2024, miniştrii Energiei din cele patru state au semnat un protocol de amendare a acordului care clarifică faptul că legislaţia europeană şi obligaţiile care decurg din calitatea României şi Ungariei de State Membre prevalează faţă de prevederile acordului. În plus, prin alăturarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, se va evalua posibilitatea includerii în studiul de fezabilitate a unei noi componente, respectiv un cablu de fibră optică care va conecta cele 4 ţări şi în privinţa fluxurilor de date.

În următoarea perioadă urmează a se identifica soluţiile de implementare a acestei dezvoltări. Nu în ultimul rând, s-au purtat discuţii despre posibilitatea alăturării Bulgariei la studiul de fezabilitate şi la proiectul de infrastructură, precizează Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)