Gradul de acoperire naţional, la nivel de localitate, cu tehnologii pe fibră optică capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în bandă largă de cel puţin 1 Gbps este de peste 93%, conform unui studiu al ANCOM privind determinarea ariei teritoriale de acoperire a reţelelor publice fixe de comunicaţii electronice, capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice în bandă largă.

Din raportările furnizorilor, pe baza cărora a fost realizat studiul, mai reiese că populaţia din 1.635 de localităţi nu are acces sau are acces parţial la servicii de internet în bandă largă, cele mai multe astfel de localităţi fiind în judeţele Alba şi Hunedoara, menţionează ANCOM într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Conform datelor primite de la furnizori şi prelucrate de ANCOM în cadrul studiului, gradul de acoperire a localităţilor din România cu reţele de fibră optică instalate până la nivelul numerelor administrative (tehnologii FTTH/B) este de peste 93%. Următoarele tehnologii care permit furnizarea de internet în bandă largă sunt, în funcţie de gradul de acoperire, tehnologiile de comunicaţii de tip DSL cu o acoperire de peste 33%, tehnologiile de comunicaţii fără fir la punct fix, precum FWA, cu o acoperire de peste 29% şi tehnologiile de comunicaţii de tip DOCSIS 3 cu o acoperire de peste 22%.

După prelucrarea informaţiilor primite de la furnizori referitoare la vitezele maxime de download, la nivel naţional, a reieşit că se pot atinge viteze mai mari sau egale cu 1000 Mbps în peste 93% dintre localităţile din România.

Din analiza datelor prelucrate, se observă că localităţile neacoperite cu servicii cu viteze de download de 100 Mbps şi superioare sunt concentrate în general în zone geografice cu acces fizic mai dificil, zone montane de pe cuprinsul arcului carpatic, zone din delta Dunării sau în localităţi rurale izolate din zone de deal şi de câmpie.

"Aşadar, conform studiului, populaţia din 1.635 de localităţi din 39 de judeţe nu are acces sau are acces parţial la servicii de comunicaţii electronice în bandă largă, printre care enumerăm judeţele Alba, Hunedoara şi Caraş-Severin care au cele mai multe localităţi neacoperite, respectiv 306, 177 şi respectiv 99 de localităţi", se menţionează în comunicat.

În anul 2023, ANCOM a solicitat furnizorilor de reţele şi/sau servicii publice fixe de comunicaţii electronice informaţii privind tehnologia de comunicaţii, viteza maximă de download şi de upload şi, de asemenea, informaţii relevante despre investiţiile planificate pentru instalarea de noi reţele sau modernizarea ori extinderea reţelelor existente cu reţele de foarte mare capacitate (VHCN) în următorii trei ani. Studiul a fost realizat pe baza raportărilor a 474 de furnizori.

Pe baza datelor la nivel de adresă administrativă transmise de furnizori, ANCOM a stabilit gradul de acoperire cu reţele capabile să asigure viteze de download al datelor de cel puţin 2, 30, 100, 300, 500 şi, respectiv, 1000 Mbps la nivel de localitate. Această abordare urmăreşte să ofere o perspectivă cât mai exactă asupra gradului de acoperire cu servicii fixe de comunicaţii electronice, la nivel de localitate, cu posibilitatea de analiză şi decizie informată pentru autorităţile centrale şi locale referitoare la zonele specifice unde se apreciază ca fiind necesară dezvoltarea infrastructurii şi stimularea investiţiilor în domeniul comunicaţiilor electronice, prin scheme de ajutor de stat sau prin alte fonduri.

"Rezultatele studiului ilustrează prelucrarea informaţiilor transmise de furnizori cu privire la adresele administrative ce pot fi deservite de furnizorii de comunicaţii electronice", precizează sursa citată.

ANCOM este instituţia care promovează interesele utilizatorilor de servicii prin promovarea concurenţei şi inovaţiei pe pieţele comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale, administrarea pro-competitivă a resurselor limitate (spectru radio, resurse de numerotaţie şi resurse tehnice asociate), încurajarea investiţiilor eficiente în reţele şi infrastructuri şi promovarea conectivităţii ultrarapide. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)