Banca Naţională a României prognozează pentru finele anului viitor un nivel al inflaţiei de 3,4%, inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026, conform Raportului aspra inflaţiei.

"Prognoza ratei anuale a inflaţiei IPC indică o continuare a tendinţei de reducere pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. Din perspectiva componentelor, inflaţia CORE2 ajustat se va diminua gradual şi, ulterior, mai lent pe termen mediu, în timp ce restul coşului va consemna o contribuţie cumulată mai volatilă în prima parte a intervalului proiecţiei, reflectând inclusiv o serie de efecte de bază. Pe termen scurt, dezinflaţia va fi întreruptă temporar în luna iulie 2024, în principal ca urmare a scumpirii carburanţilor (pe fondul majorării accizei). Ulterior, inflaţia va reintra pe traiectoria descendentă, revenind temporar în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2025, la 2,9%, scăderea amplă fiind explicată de efecte de bază favorabile asociate disipării impactului majorării impozitelor indirecte în ianuarie 2024. După o depăşire punctuală a intervalului în trimestrul următor (3,7%), cauzată, de asemenea, de efecte de bază, inflaţia va reveni şi se va menţine în jumătatea superioară a benzii de variaţie până la orizontul proiecţiei", se spune în raport.

În aceste condiţii, BNR anticipează plasarea indicatorului la 4% la finele anului curent, valoare revizuită în jos cu 0,9 puncte procentuale, cu aport decisiv din partea evoluţiilor efective recente, mai favorabile decât se preconiza anterior atât în cazul indicelui CORE2 ajustat, cât şi al preţurilor bunurilor energetice.

"Pentru finele anului viitor este prognozat un nivel de 3,4% (revizuit în jos cu 0,1 puncte procentuale), inflaţia urmând să atingă 3,2% în iunie 2026 (orizontul prognozei). Balanţa evaluată a riscurilor continuă să sugereze posibile abateri în sus ale inflaţiei de la traiectoria proiectată în scenariul de bază, sub spectrul unor eventuale şocuri adverse de natura ofertei ocazionate de tensiunile geopolitice multiple. Acestora li se adaugă incertitudinile privind conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, dar şi riscurile provenind din partea unui grad relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii", se menţionează în document.

Potrivit BNR, construcţia scenariului de bază respectă principiul includerii măsurilor fiscale doar ulterior legiferării sau cel puţin odată ce acestea se află într-un stadiu avansat al procesului legislativ de aprobare. Astfel, o sursă considerabilă de riscuri priveşte configuraţia viitorului pachet de consolidare fiscală, necesar în condiţiile acumulării unui important dezechilibru bugetar, evoluţie suprapusă procedurii de deficit excesiv care deja vizează economia României.

"La acest moment, lipsesc informaţii esenţiale privind măsurile individuale de corecţie avute în vedere, precum şi momentul intrării lor în vigoare. În funcţie de coordonatele pachetului, impactul net asupra ratei inflaţiei ar putea fi atât unul inflaţionist (cel puţin timp de 12 luni, în eventualitatea în care acesta ar presupune majorarea cotelor unor impozite indirecte şi depinzând inclusiv de magnitudinea ajustărilor posibil a fi avute în vedere), cât şi unul dezinflaţionist (efect dominant pe termen mai lung, indiferent de măsurile ce vor fi adoptate, ca urmare a corecţiei
fiscale şi, implicit, a impactului acesteia asupra cererii agregate). Modificarea legislaţiei fiscale sau, după caz, limitarea consumului guvernamental sunt de aşteptat să fie corelate cu planul structural fiscal pe termen mediu impus de Comisia Europeană. Din informaţiile disponibile în spaţiul public, se conturează posibilitatea ca ajustarea fiscală să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp, de până la şapte ani, implicând o diminuare proporţională a efortului mediu anual de consolidare fiscală", se arată raport.

Conform sursei citate, România a consemnat deja abateri ample de la traiectoria de corecţie a deficitului excesiv, iar calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude nici riscul unui derapaj fiscal suplimentar. Noi întârzieri în ceea ce priveşte ajustarea acestui dezechilibru s-ar putea răsfrânge şi în cel extern, deja persistent şi, totodată, ar putea atrage penalizări din partea agenţiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran şi, implicit, asupra cursului de schimb şi ratei anuale a inflaţiei. În acelaşi timp însă, incertitudini decurg şi din comportamentul de ajustare al agenţilor economici la măsurile de corecţie a deficitului.

Raportul precizează că o eventuală creştere a impozitării veniturilor ar putea conduce, în vederea salvgardării veniturilor nete, la majorări salariale superioare celor din scenariul de bază care, la rândul lor, s-ar putea translata în augmentarea preţurilor bunurilor şi serviciilor finale. De altfel, dat fiind gradul relativ ridicat de tensionare a pieţei muncii, nu sunt excluse presiuni inflaţioniste persistente generate de majorările salariului minim, de creşterea rapidă a celor din sectorul public dar şi de caracterul puternic concurenţial al pieţelor forţei de muncă. În plus, chiar şi pe termen mediu şi lung, balanţa riscurilor este evaluată a rămâne orientată în sensul unor abateri în sus, în contextul unor posibile accentuări ale tensiunilor structurale de pe piaţa forţei de muncă (necorelarea între cerinţele angajatorilor şi pregătirea forţei de muncă în anumite sectoare, accentuarea valurilor de emigraţie sau acutizarea declinului demografic).

În schimb, în cazul particular al sectorului public, riscurile ascendente la adresa dinamicii salariale sunt evaluate ca diminuându-se, în contextul majorărilor succesive deja acordate ori ce urmează a fi acordate pe parcursul anului curent. Date fiind nevoia acută de ajustare a deficitului bugetar şi dimensiunea datoriei publice, aplicarea prevederilor legii responsabilităţii fiscale ar putea avea un potenţial impact inclusiv asupra anvelopei salariale în sectorul public.

În acelaşi timp, mediul internaţional continuă să fie grevat de multiple tensiuni geopolitice, persistente, deşi efectele directe în plan economic sunt încă relativ atenuate. Puseuri de preţ ar putea proveni în eventualitatea unor reconfigurări de lungă durată ale rutelor maritime comerciale tradiţionale, evoluţie ce ar afecta direct preţul transportului containerizat şi, posibil, şi preţurile produselor de asigurare al acestuia. Totodată, menţinerea sau chiar accentuarea gradului de fragmentare a comerţului internaţional ar putea reinflama şi, pe alocuri, permanentiza sincopele
în lanţurile globale de valoare adăugată. Pe acest fundal, logistica îngreunată ar putea conduce la costuri suplimentare suportate de companii, cu potenţial de a fi transferate în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)