România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro şi a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puţin, potrivit unei analize realizate de Wines of România, platformă dedicată promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES de către Wines of România, cifrele finale pentru 2023 indică o creştere uşoară atât a importurilor, cât şi a exporturilor de vin din România. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.

Comparativ cu 2022, importurile au crescut doar cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Totuşi, această creştere este semnificativă faţă de 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro. În ceea ce priveşte preţul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro pe litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când preţul plătit pe litru a fost de 1,59 euro. Valoarea exporturilor a continuat să crească uşor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 şi 72,5 milioane de euro în 2023, subliniază sursa citată.

Preţul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro pe litru în 2021 la 1,97 euro pe litru în 2022 şi 2,09 euro pe litru anul trecut. Totuşi, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani - de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 şi 34.600 de tone în 2023.

"La o primă vedere, nu există o mare diferenţă pe piaţa vinului din România în ceea ce priveşte exporturile şi importurile din ultimii doi ani. Însă, se întrevede o tendinţă destul de clară - o creştere a preţului mediu pe litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 şi 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferenţă între 2021 şi 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume şi că începem să avem şi consumatori pe piaţa internaţională care revin la vinurile româneşti. Într-un scenariu optimist, aş spune că asistăm la momentul în care consumatorii înţeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziţiei vinurilor premium româneşti, care va servi, sper, ca fundaţie pentru dezvoltarea viitoare", a declarat Marinela Ardelean, fondatoarea platformei Wines of România.

Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preţ mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflaţi încă la început de drum, care sunt curioşi, experimentează, descoperă vinuri şi regiuni noi.

"Îmi doresc, ca întotdeauna, o clasă de consumatori de vin cât mai vastă şi cât mai educată în privinţa gustului, pentru că această comparaţie dintre vinurile de import şi vinurile autohtone este în măsură să aşeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci şi aici, la noi acasă", a completat fondatoarea Wines of România.

În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), faţă de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă - 15,05 milioane de euro pentru Champagne şi 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicaţie geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru "bule importate".

Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) şi 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).

Din punct de vedere al regiunii de provenienţă, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de doi litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franţa, Ungaria şi Italia: Bordeaux, Tokaji, Veneto, Toscana, Sicilia, Valencia, Trentino, Alto Adige şi Friuli, Valea Rhone-ului, Burgundia. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)