MADR: Nu există niciun risc de pierdere a banilor europeni alocaţi agriculturii şi dezvoltării rurale
Fondurile disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022 vor fi atrase în totalitate şi nu există niciun risc de pierdere a banilor europeni alocaţi agriculturii şi dezvoltării rurale, transmite ministerul de resort printr-un comunicat.
"România are în derulare în prezent proiecte de investiţii în agricultura românească astfel încât fondurile disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022 să fie atrase în totalitate. În niciun caz nu poate fi vorba despre o dezangajare a fondurilor europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, ţinând cont de faptul că termenul limită de cheltuire a banilor este decembrie 2025", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale subliniază că DG AGRI a transmis României o scrisoare ce vizează exclusiv o atenţionare procedurală cu privire la necesitatea accelerării şi finalizării implementării proiectelor contractate în timp util, până la finalul anului 2025.
"Scrisorile transmise de către CE statelor membre fac parte dintr-o procedură de lucru agreată la nivelul UE. Respectiva scrisoare semnalează autorităţilor române o potenţială dezangajare a fondurilor alocate României pentru întreaga perioadă de programare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Astfel de scrisori sunt transmise periodic direcţiilor specifice din statele membre", se subliniază în comunicat.
Reprezentanţii MADR precizează că alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) acordată pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2022 este de 10,968 miliarde euro, la aceasta adăugându-se contribuţia naţională, de la bugetul de stat, în valoare de 1,733 miliarde euro, bugetul total PNDR 2014-2020 fiind de peste 12,701 miliarde euro.
Până în prezent, valoarea plăţilor efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor măsurilor este 9,52 milioane euro (grad de absorbţie 86,80%), sumă la care, dacă sunt adăugaţi şi cei 325,12 milioane euro pe care România i-a primit în anul 2015, respectiv 2016, din bugetul FEADR cu titlul de pre-finanţare în vederea asigurării bugetului necesar demarării şi derulării Programului, se ajunge la un grad de absorbţie FEADR de 89,76% (plăţi efectuate şi prefinanţarea FEADR).
"Este de neacceptat ca în spaţiul public să fie aruncate informaţii false de natură să afecteze modul în care îşi desfăşoară activitatea fermierii noştri, care şi aşa sunt greu încercaţi în acest an cu provocări multiple. Repetenţii administraţiei publice din România ar trebui să înţeleagă că aproximativ 42 de milioane euro aferente proiectelor de irigaţii aflate încă în implementare din alocarea totală de 440 milioane euro sunt încă neplătiţi, iar o posibilă dezangajare a unei sume de 500 milioane euro, mai mare decât cea alocată, este imposibilă!", a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat în comunicat.
În ceea ce priveşte finanţarea sectorului irigaţiilor prin PNDR, reprezentanţii ministerului menţionează faptul că sub-măsura 4.3 "Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice" - componenta infrastructura de irigaţii, a beneficiat de o alocare pentru întreaga perioadă de programare de aproximativ 440 milioane euro.
În cadrul acestei sub-măsuri au fost selectate 447 proiecte în valoare de 440,57 milioane euro, fiind contractate 425 proiecte, în valoare de 440,28 milioane euro.
Până în prezent, 297 proiecte au fost finalizate cu o valoare totală de 297,62 milioane euro, ceea ce reprezintă un procent de 67,60% din proiectele contractate.
"Menţionăm că ultima sesiune de apel de proiecte aferente infrastructurii de irigaţii a avut loc în anul 2020, cu o valoare de 43 milioane euro, contractele fiind încheiate în anul 2021, iar proiectele sunt încă în implementare. În ceea ce priveşte restul de 128 proiecte, cu o valoare totală de 142,66 milioane euro, acestea se află încă în perioada de implementare, termenul final pentru finalizare şi decontare a tuturor cheltuielilor fiind 31.12.2025. Aferente acestor proiecte au fost efectuate plăţi de circa 100 milioane euro (70% plăţi efectuate din valoarea contractelor). "Având în vedere aceste date (...) considerăm că nu există niciun risc pentru dezangajarea unor sume importante aferente acestei sub-măsuri", precizează sursa citată.
MADR mai menţionează că la nivelul Planului Strategic PAC 2023-2027, au fost prevăzute două intervenţii care vizează infrastructura de irigaţii, ce vor fi aplicate la nivel naţional (DR-25 şi DR-26), pentru acestea fiind deja lansate şi încheiate sesiunile de depunere proiecte, în cadrul cărora a fost observat un interes crescut din partea fermierilor.
Pe de altă parte, comunicatul mai semnalează că în data de 25 iunie s-a lansat o nouă sesiune de depunere proiecte, prin care s-au pus la dispoziţia fermierilor bani europeni pentru achiziţii simple de utilaje agricole.
Astfel, prin pachetul 4.1.1 din cadrul sub-măsurii 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole" aferent acestei sesiuni, au fost puse la dispoziţie fonduri nerambursabile în valoare totală de 310,515 milioane euro provenite din economii şi rezilieri, inclusiv supracontractare, pentru proiecte de achiziţii simple de utilaje agricole pentru culturi de câmp, culturi furajere destinate hranei animalelor şi plante tehnice, precum şi sfeclă de zahăr sau sectorul horticultură.
"Un alt aspect important care trebuie avut în vedere când se discută de un potenţial risc de dezangajare a fondurilor pentru PNDR este legat de perioada de tranziţie şi de fondurile alocate României pentru anii 2021 şi 2022 care au întregit alocarea PNDR 2014-2020. Astfel, pentru o alocare de aproximativ 2 miliarde de euro au fost semnate contracte de finanţare începând cu anul 2022. O parte importantă din aceste contracte reprezintă proiecte complexe (care implică construcţii-montaj), a căror durată de execuţie este de 3 ani, fiind încă în perioada de implementare.", spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Aceştia subliniază că în prezent nu există fonduri disponibile neangajate în proiecte, termenul final pentru finalizare şi decontare a tuturor cheltuielilor fiind 31 decembrie 2025.
"MADR, prin instituţia responsabilă cu implementarea PNDR şi PS, respectiv AFIR, depune toate eforturile necesare pentru buna finalizare a proiectelor contractate, asigurând un contact permanent cu beneficiarii finanţării în vederea bunei implementări a proiectelor şi implicit atingerea dezideratului de a realiza o absorbţie de 100% a fondurilor europene nerambursabile aflate la dispoziţia României atât pentru perioada de programare 2014-2022, cât şi pentru perioada 2023-2027", se mai arată în comunicat.
Aceste precizări vin în urma informaţiilor apărute în spaţiul public, conform cărora România riscă să piardă bani din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, aferenţi perioadei 2014-2020, bani destinaţi mai multor domenii agricole, inclusiv infrastructurii de irigaţii. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Dărăban (ACUE): Consumatorilor li se recomandă să analizeze posibilitatea reducerii voluntare a consumului în intervalele de vârf
Autoritățile naționale au inițiat măsuri specifice pentru gestionarea deficitului de producție de energie electrică, perioada critică fiind estimată în special în intervalele de consum de seară, între orele 19:00 și 23:00, când li se recomandă consumatorilor să analizeze posibilitatea reducerii voluntare a consumului, a declarat, pentru AGERPR
Nuclearelectrica: Unitatea 2 de la CNE Cernavodă funcționează la capacitate nominală, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă
Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, informează SN Nuclearelectrica, într-un comunicat de presă transmis, marți, Bursei de Valori București (BVB). 'Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și mar
Seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat; Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume (analist)
Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investițiile în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice, iar în context seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, susține analistul Bogdan Maioreanu, într-un comentariu de specialitate, publicat
Negrescu: Investitorii nu așteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate
Piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preț care reflectă incertitudinea politică, iar investitorii nu așteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate, consideră consultantul financiar, Adrian Negrescu. 'Aici e paradoxul central al momentu
Chirițoiu: Așteptăm datele aferente ultimei săptămâni, când au fost creșteri mai accentuate ale prețurilor la pompă, și le analizăm
Consiliul Concurenței monitorizează permanent piața carburanților și așteaptă datele aferente ultimei săptămâni, perioadă în care au fost observate creșteri mai accentuate ale prețurilor la pompă, pe care le va analiza și va prezenta public concluziile, a declarat, marți, pentru AGERPRES, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
Pistol: Se așterne stratul asfaltic de uzură pe ultimii metri ai secțiunii 4 Tigveni-Curtea de Argeș a autostrăzii Sibiu-Pitești
Stadiul fizic al lucrărilor pe cei 9,86 kilometri ai secțiunii 4 Tigveni - Curtea de Argeș a autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) se apropie de 95%, în ritmul actual de lucru putându-se deschide circulația pe această secțiune în 2026, mai devreme față de termenul contractual (februarie 2027), a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale d
Nazare: Moody's, următorul test de rating al României; miza, recâștigarea perspectivei stabile
Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea agenției internaționale Moody's, următorul test de rating al României după rezultatul favorabil obținut în dialogul cu Fitch, iar obiectivul este recâștigarea perspectivei stabile, a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Moody's, următorul test de rating al Rom
Investiții ANAR 2026: Barajul Pârcovaci, reabilitat în proporție de 95%; lucrări urgente de regularizare a pârâului Târâia
Barajul Pârcovaci, din județul Iași, este reabilitat în proporție de 95%, iar pentru protejarea comunității din Berbești, județul Vâlcea, au loc lucrări pe sectorul regularizat al pârâului Târâia, informează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), pe pagina de socializare a instituției. Potriv
DPA: Ford suspendă producția în România datorită vacanței și nu a deficitului de energie
Producătorul auto Ford a anunțat marți că oprește temporar producția în România datorită vacanței de vară planificate, transmite DPA. Un purtător de cuvânt al companiei a precizat că decizia nu reprezintă un răspuns la deficitul de energie. Anterior, premierul român Ilie Bolojan a declarat, după o întâlnire de
Marinescu (BNR): Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României, pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice
Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de reducerea deficitului bugetar, perspectivele de scădere a inflației, așteptările privind revigorarea creșterii economice, nivelul rezervelor internaționale și soliditatea sectorului bancar, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Trei organizații din agricultură și industria alimentară cer revizuirea Strategiei naționale pentru biodiversitate
Federația LAPAR, Patronatul Planta Romanica și Federația Romalimenta solicită Parlamentului și Guvernului revizuirea proiectului de lege privind Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, apreciind că forma actuală poate genera restricții asupra terenurilor agricole și activităților de cultivare și recoltare a plantelor medicinale.
Petrescu (ASF): Creșterea Bursei de la București are explicații economice solide
Creșterea Bursei de la București are explicații economice solide, iar rezultatele bune ale unor companii importante, politica de dividende, creșterea numărului de investitori și îmbunătățirea lichidității au avut un rol major în această evoluție, susține Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Creșterea B
Bușoi: Situația aprovizionării cu carburanți s-a îmbunătățit față de acum două săptămâni
Situația aprovizionării cu carburanți s-a îmbunătățit față de acum două săptămâni, însă există provocările legate de aglomerația pe calea ferată, și nu vedem niciun risc ca unele benzinării să rămână fără carburanți, a declarat, marți, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Am avut o ședință operativă de lucru
Agricultorii români suportă unele dintre cele mai ridicate costuri cu motorina (fermier)
Agricultorii români suportă unele dintre cele mai ridicate costuri cu motorina dintre competitorii lor direcți și nu numai, în timp ce alte state reduc costurile de producție prin politici fiscale și scheme de sprijin, atrage atenția președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, Nicu Vasile. 'În timp ce alte st
Elcen anunță depunerea a trei oferte pentru contractul de modernizare a CET Grozăvești
Trei oferte au fost depuse pentru contractul de modernizare a CET Grozăvești, în valoare de 600 de milioane de lei, finanțat prin Fondul de Modernizare, se arată într-un comunicat de presă al Electrocentrale București S.A. (Elcen), transmis marți AGERPRES. Potrivit sursei citate, cei trei candidați sunt: Asocierea Loial Impex SRL - SSAB AG SA - Inv
