BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale şi bugetare
Reformele anunţate, E-factura, E-TVA, au bulversat mediul economic din România, în condiţiile în care ajustarea fiscală "nu s-a produs în ultimii 4 ani şi nu pare să se producă nici în anul 2024", susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).
"Datele semestriale privind execuţia bugetară arată faptul că reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariaţi şi angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani şi nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 mai 2024, Guvernul României îşi menţinea ţinta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an", se menţionează în comunicatul organizaţiei sindicale.
În opinia reprezentanţilor BNS, povara deficitului "apasă deja în mod excesiv pe cei corecţi şi din ce în ce mai mult pe generaţiile următoare".
Astfel, BNS solicită Guvernului României "mai multă responsabilitate în politicile fiscale şi bugetare, în special în acest an electoral".
Prin urmare, Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra situaţiei finanţelor publice din România.
"Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată o înrăutăţire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei). Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului cel mai avansat declin din ultimii 10 ani. În consecinţă, datoria publică raportată de Ministerul finanţelor s-a situat la un record istoric.", susţin reprezentanţii BNS.
Conform sursei citate, la finalul lunii aprilie, pentru care există date disponibile, datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde euro), şi a înregistrat astfel o creştere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde euro) faţă de finalul anului pandemic 2020.
"Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice. Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor", precizează BNS.
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanţelor, citate de BNS, cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică, a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).
Raportat la cheltuielile generale de funcţionare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate: din fiecare 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat, precizează sursa citată.
"Evoluţia în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutăţirea în continuare a finanţelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) faţă de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) faţă de perioada similară", se mai spune în comunicat.
Totodată, dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) şi mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi din alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei).
Astfel, dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condiţiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o ţintă de 5% din PIB.
"În plus, pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent îşi va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. Astfel, după 4 ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal", susţin reprezentanţii organizaţiei sindicale. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministrul Energiei și ambasadorul SUA în România au discutat despre Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul SMR de la Doicești
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, s-a întâlnit, marți, cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltarea tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, precum și consolidarea Coridorului Vertical de Gaze. 'Ministrul En
INTERVIU/ Chisăliță: Propunerea mea va fi de a continua o schemă de sprijin pentru consumatorii casnici, pe partea de gaze naturale, și după 1 aprilie
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, intenționează să propună continuarea unei scheme de sprijin pentru consumatorii casnici de gaze naturale și după data de 1 aprilie, astfel încât să nu se poată discuta despre creșteri mari de prețuri, iar trecerea către o nouă etapă să se facă mai ușor. El a explicat, într-un interviu acordat AGE
Ministrul Finanțelor: Strategia Dunării devine cu atât mai importantă în contextul geopolitic actual
Strategia Dunării și statutul fluviului drept 'coloană vertebrală a economiei europene' sunt tot mai importante în contextul geopolitic actual, iar România are nevoie de aliați pentru a sublinia rolul Dunării, a declarat marți, la Tulcea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care le-a recomandat întreprinzătorilor să anticipeze nevoile zonei.
Căprariu: IMM România propune un program de sprijin pentru firme, cu finanțări de până la 500.000 de euro
IMM România propune înființarea unui program național multianual, denumit 'IMM Energie Rezilientă', prin care întreprinderile mici și mijlocii să beneficieze de finanțări de până la 500.000 de euro pentru investiții în eficiență energetică și reducerea costurilor cu energia, a declarat marți președintele IMM București-Ilfov, Feli
IMM România: Anii 2027 și 2028 ar trebui să fie dedicați aplicării legislației europene existente, fără noi reglementări
Anii 2027 și 2028 ar trebui să fie dedicați aplicării și consolidării legislației existente, fără introducerea unor reglementări suplimentare pentru mediul de afaceri, a declarat marți președintele IMM România, Florin Jianu, în cadrul unei conferințe de presă, prezentând solicitările organizației europene SMEunited. 'SMEu
Studiul de prefezabilitate pentru drumul de mare viteză Găneasa-Râmnicu Vâlcea-Tigveni, avizat în Consiliul Tehnico-Economic al MTI
Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat, marți, studiul de prefezabilitate pentru drumul de mare viteză Găneasa - Râmnicu Vâlcea - Tigveni, a anunțat ministrul de resort, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook. 'Încă un pas important pentru drumul de mare viteză Găneasa
DNSC: Vulnerabilități ale unor instalații frigorifice ce aparțin unui singur lanț comercial, raportate și în România
Șase magazine din România care aparțin unui singur lanț comercial au raportat creșteri anormale ale temperaturilor echipamentelor frigorifice, potrivit unei alerte publicate, marți, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în contextul valului de atacuri cibernetice asupra sistemelor frigorifice din mai multe țări din Europa.
Badea: Platforma pentru recrutarea muncitorilor străini ar putea fi deblocată la jumătatea lunii noiembrie
Platforma Work in Romania, utilizată în procedurile de recrutare a muncitorilor străini, ar putea fi deblocată la jumătatea lunii noiembrie, în urma identificării unei soluții tehnice, a anunțat marți președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, Romulus Badea, în cadrul unei conferințe de presă organizate de IMM România.
Jianu: Economia nu mai poate aștepta; Guvernul trebuie să vină cu măsuri concrete de relansare
Economia românească nu mai poate aștepta, motiv pentru care Guvernul trebuie să vină cu măsuri concrete de relansare economică și de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, a declarat marți președintele IMM România, Florin Jianu, în cadrul unei conferințe de presă. 'Economia nu mai poate aștepta. Economia est
Ministrul Muncii: Responsabilitatea centralizării finale cu privire la procesul de dezinstituționalizare nu mai era la Alexandra Zară
Responsabilitatea centralizării finale și a verificării informațiilor din județe cu privire la procesul de dezinstituționalizare nu mai era la Alexandra Zară, fosta președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), pentru că termenul pentru centralizarea județeană s-a împlinit la două zile după ce aceasta a fo
Pîslaru: Lista cu 'morți' pe care o flutură ministrul Muncii este cea întocmită și semnată de Alexandra Zară, susținută de PSD
Lista cu 'morți' pe care o flutură ministrul Muncii este cea întocmită la 30 iunie și semnată de Alexandra Zară, fosta președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), numită și susținută de PSD, a afirmat fostul ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Reacția acest
Jianu: Vom solicita ferm Guvernului menținerea salariului minim pe economie pentru 2027
IMM România va solicita Guvernului menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027, în condițiile în care o nouă majorare ar putea accentua dificultățile economice și ar pune presiune suplimentară asupra companiilor, a declarat marți președintele organizației, Florin Jianu, în cadrul unei conferințe de presă. &
Ștefureac (INSCOP Research): România are nevoie, mai mult decât orice, de reclădirea încrederii
România are nevoie, mai mult decât orice, de reclădirea încrederii, în condițiile în care numai 16,6% dintre antreprenori consideră că țara se îndreaptă într-o direcție bună, iar 75,4% sunt pesimiști în această privință, a declarat marți directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac. 'Româ
Majorarea salariului minim cu 300 de lei ar aduce angajaților 100 de lei net în plus la salariu (analiză)
O majorare cu 300 de lei a salariului minim brut, de la 4.325 de lei la 4.625 de lei, ar aduce angajaților doar 100 de lei net în plus la salariu, în timp ce costul total pentru angajatori ar crește cu 311 lei lunar, potrivit unei analize de impact realizate de IMM România și prezentate marți, în cadrul unei conferințe organizate de confederaț
SLPR: Poșta Română are nevoie de investiții și de un management capabil să transforme resursele existente în rezultate
Raportul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2025 conturează o imagine care ridică serioase semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă Poșta Română, susțin reprezentanții Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), într-un comunicat de presă transmis, ma