Alimentarea cu apă a populaţiei este asigurată cu restricţii de către operatorii de apă, respectiv în anumite intervale orare, pentru 449 de localităţi, reprezentând 15% din localităţile de la nivel naţional, din care şase oraşe, respectiv Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani şi Hârlău, parţial Municipiul Iaşi care dispun de sisteme centralizate, informează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).

Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele Botoşani (140 de localităţi), Iaşi (77), Alba (62), Gorj (35), Vrancea (21), Bacău (19), Neamţ (17), Galaţi (16), Hunedoara (12), Vaslui (10), Olt şi Argeş (câte opt localităţi).

Totodată, în 251 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt fântâni secate, comunităţile fiind afectate de secetă. Cea mai mare parte a localităţilor afectate se află în judeţele: Botoşani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Galaţi. Cele mai afectate rămân localităţile din judeţele: Botoşani (144 de localităţi, din care parţial şi Municipiul Dorohoi), Vaslui (61), Neamţ (12), Iaşi (7) şi Suceava (9).

Potrivit ANAR, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare a ajuns la 79,77%, în uşoară scădere faţă de săptămâna trecută, când acesta era de 80%.

În prezent, este menţinut un volum de apă de circa 3,46 miliarde metri cubi (mc) pentru asigurarea necesarului de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat.

În aceste condiţii, specialiştii ANAR estimează că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, coeficientul de umplere va fi de aproximativ 77%.

Următoarele sectoare de râuri (57 faţă de 12 cât erau săptămâna trecută) se situează sub debitele medii ale lunii: 6 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (judeţul Gorj) şi pe râul Buzău (judeţ Buzău), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele Populaţie şi Industrie; 9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Olt (judeţ Harghita) şi pe râul Ialomiţa (judeţele Ialomiţa şi Brăila), se află în treapta 1 de restricţii pentru folosinţele Irigaţii; 2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna), se află în treapta 2 de restricţii pentru folosinţa Piscicultură.

De asemenea, 30 de sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), râul Călmăţui (judeţele Brăila şi Buzău), râul Olt (judeţul Braşov), pârâurile Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Ojdula, Caşin, Turia, Mărtineni, Borviz, Zăbala, Mărcuşa, Fundul Piriului (judeţul Covasna), se află în treapta a treia de restricţii pentru folosinţele Irigaţii şi Piscicultură.

În acelaşi timp, Acumulările Pârcovaci, Hălceni (judeţul Iaşi), Acumularea Cal Alb (judeţul Botoşani) şi Acumularea Mănjeşti (judeţul Vaslui) se află în treapta a treia de restricţii pentru folosinţele Populaţie, Industrie, Irigaţii şi Piscicultură.

Conform datelor ANAR, din totalul celor 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la o singură secţiune s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinul Argeş-Vedea (staţie hidrometrică Malu cu Flori - râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet).

Ca măsuri suplimentare pentru asigurarea apei destinate folosinţelor din aval, în momentul de faţă, din acumularea Siriu, aflată în administrarea Apele Române Buzău-Ialomiţa, se evacuează un debit suplimentar zilnic mediu în valoare de 5,3 mc/s, cantitate mai mare decât debitul afluent (cel care intră în lac), respectiv de 1,9 mc/s. "Această măsură este luată pentru asigurarea folosinţelor din aval, conform autorizaţiilor de gospodărire a apelor", precizează sursa citată.

În plus, ca urmare a solicitării părţii române către Republica Moldova, grupul operativ tehnic de la acumularea Stânca-Costeşti a aprobat şi executat majorarea debitului evacuat din acumulare, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s pentru o perioadă de şapte zile. "Partea română şi cea din Republica Moldova vor monitoriza situaţia debitelor afluente (care intră în acumulare) în vederea pregătirii manevrelor ulterioare. Din partea României, lucrarea este exploatată în condiţii de siguranţă de colegii noştri de la Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti", notează sursa citată.

O altă măsură se referă la faptul că a fost finalizată reparaţia conductei de la priza de rezervă a barajului Stânca-Costeşti pentru a fi asigurate resursele de apă atât pentru alimentarea cu apă din această sursă pentru judeţul Botoşani, cât şi pentru folosinţele de irigaţii deservite de aceasta.

"Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere, având valoarea de 4.000 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s). Conform prognozei INHGA, se estimează faptul că debitele Dunării vor fi staţionare la intrarea în ţară şi vor ajunge în jurul valorii de 4.000 mc/s. În acest moment, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă, întrucât astăzi mai există o diferenţă de nivel de 2,72 metri până la aplicarea treptei I de restricţii. Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populaţie privind utilizarea raţională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populaţiei", menţionează ANAR.

În viziunea experţilor, planuri de restricţii în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu.

Ca soluţii individuale de economisire a apei, acolo unde există această posibilitate, se recomandă alternative de stocare şi recirculare a apei în activităţile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar şi în sectorul industrial sau agricol. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)