România ar trebui să aibă în total, la finele anului viitor, capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşească 5.000 MW, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

"În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem capacităţi de stocare de cel puţin 2.500 MW, iar până în 2026 să depăşim 5.000 MW. Ţintele acestea sunt ambiţioase, dar sunt aliniate cu recomandările şi analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minimum 4.000 MW. Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti şi susţinem constant acest tip de investiţii, care vor asigura servicii esenţiale pentru sistemul energetic naţional", a scris ministrul marţi seara pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că investiţiile atrase în ultimul an în sistemul energetic naţional au fost de 13,6 miliarde de euro, bani nerambursabili, mai mult decât în toţi anii de după 1989.

"Realitatea tristă este că timp de trei decenii statul român a investit extrem de puţin în sistemul energetic naţional. În ultimul an, am reuşit să atragem 13,6 miliarde de euro pentru sector, bani europeni nerambursabili. Mai mult decât în toţi anii de după 1989. Aceste investiţii nu se vor finaliza de azi pe mâine şi de multe ori nici de pe un an pe altul", a semnalat Burduja.

El menţionat că în aceste zile au fost preţuri mari la energie pentru că producem prea puţin, în contextul în care România a pierdut jumătate din capacitatea de producţie în banda din 1989 în aceste trei decenii, pentru că nu avem acces la o capacitate de interconectare suficientă, fiind lucrări majore în Ungaria şi nu numai, pentru că nu a fost gata hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi abia au început să fie încurajate investiţiile în stocare în ultimul an.

"Imediat după preluarea mandatului de ministru, constant am arătat că stocarea e prioritatea zero a sectorului energetic naţional. Ce am făcut într-un singur an? Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1.800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare şi anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat şi reluat prin discuţii succesive cu Comisia Europeană, susţinând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunţarea la această investiţie din PNRR. Din Fondul pentru Modernizare avem pregătită o nouă schemă de finanţare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta şi anul viitor, care vor însemna încă minimum 3.000 MW stocare - urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană", a explicat Burduja.

Acesta a adăugat că în cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise în acest moment şi care marţi au fost prelungite cu 30 de zile în urma solicitărilor pieţei - producţie energie cu şi fără autoconsum - s-a acordat în premieră 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) şi se estimează că vor fi puse în funcţiune încă cel puţin 500 MW stocare prin aceste apeluri.

De asemenea, în programul Electric-Up 2 - buget 450 milioane lei - a fost introdusă în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% se acordă punctaj în plus (10%).

Pe de altă parte, ministrul Energiei a transmis, referitor la preţurile de pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare), că această piaţă a mai înregistrat perioade de creşteri semnificative ale preţurilor, influenţate de mai mulţi factori, cum ar fi condiţiile meteorologice, cererea de energie, disponibilitatea resurselor de producţie şi factori economici externi.

"Exceptând perioada de război, când a început şi criza energetică pe continent, exemple de creşteri de preţ pe PZU, din cauza diverşilor factori (în special ger şi hidraulicitate scăzută), sunt: finalul lunii ianuarie - începutul lunii februarie din 2017, când energia se tranzacţiona cu 700 lei/MWh în orele de vârf (preţ foarte mare în acea perioadă), comparativ cu preţurile normale de 200-250 lei/MWh; jumătatea lunii decembrie 2020 (17 decembrie, peste 700 lei/MWh). Niciodată, în perioada recentă, nu a fost o perioadă de condiţie meteorologică extremă (fie ger, fie caniculă) care să se întindă pe mai mult de 7-10 zile. Totodată, preţurile mari sunt doar pentru 2-3 intervale din zi, cele care determină creşterea preţului mediu zilnic", a precizat Sebastian Burduja.

Acesta a mai subliniat că furnizorii de energie nu îşi achiziţionează toată energia electrică aferentă portofoliului de consum de pe PZU, "astfel impactul în preţul mediu de achiziţie al unui furnizor nu este puternic influenţat de câteva ore de tranzacţionare la preţuri mai mari decât media normală".

"Încă o chestiune: faptul ca avem mai multe capacităţi de producţie de energie regenerabilă este un lucru bun, per total. Altfel, am fi plătit foarte probabil şi mai mult, pentru ca energia electrică ar fi costat şi mai mult în timpul zilei", a punctat Burduja.

Marţi, premierul Marcel Ciolacu, întrebat despre creşterile de preţuri la energie înregistrate în această perioadă cu zile caniculare, a declarat că România are "cel mai bun" mix de energie din Europa, dar este nevoie de o viziune "clară" de dezvoltare pe zona de stocare a energiei verzi. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)