Comisia Europeană urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, strategia propusă de România fiind o ajustare pe şapte ani, timp în care trebuie realizate cel puţin reformele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş.

El a subliniat, totodată, că ajustarea deficitului nu înseamnă că creşteri de taxe şi impozite care să afecteze oamenii şi mediul de afaceri.

"Suntem la finalul unei zile de lucru foarte importante, în care am mers la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, unde continuă lucrările privind semestrul european. Astăzi, Consiliul a aprobat recomandări specifice fiecărei ţări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forţei de muncă, structurale şi bugetare. De asemenea, se deschid proceduri de deficit excesiv pentru şapte state membre: Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia. După cum ştiţi, pe baza rezultatelor economice din 2019, România a intrat şi ea în această procedură, din martie 2020. În cadrul pachetului de toamnă al Semestrului european, pentru a asigura coerenţa cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, inclusiv pentru România, în condiţiile noului cadru de guvernanţă economică aprobat în această primavară. Pentru noi, ca şi în cazul celorlalte state membre, traiectoria de ajustare va depinde de momentul şi conţinutul planului de ajustare, pe care trebuie să îl finalizăm toamna aceasta. Ajustarea se poate face pe 4/5 sau pe 7 ani, dacă ne asumăm reforme şi investiţii. Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie să realizăm cel puţin reformele asumate prin PNRR", a scris ministrul marţi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că nivelul ridicat al investiţiilor publice, respectiv al cofinanţărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiţii ale exerciţiului 2021-2027) de anul acesta şi următorii ani, duc la un necesar de finanţare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu şi lung.

"Suntem într-un context în care ne confruntăm cu provocări economice ce necesită acţiuni bine gândite, pentru că ajustarea deficitului bugetar nu o putem ignora. Însă, în acest proces, trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm investiţiile esenţiale pentru dezvoltarea economică a României", a punctat Boloş.

Acesta a subliniat că fără investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovaţie, nu va putea fi asigurată competitivitatea economiei României pe termen mediu şi lung. De aceea, în strategia de ajustare a deficitului bugetar, este imperativ să fie protejate aceste investiţii şi să fie susţinut mediul de afaceri.

"Este un echilibru delicat, dar necesar pentru a asigura prosperitatea şi stabilitatea economică pe termen lung. Contextul în care România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 (46 miliarde euro), PNRR (peste 40 de miliarde euro, incluzând cheltuielile de cofinanţare), cât şi programele naţionale de investiţii (10 miliarde euro - Anghel Salingy, investiţiile implementate la nivelul CNI) ridică provocări fiscal-bugetare, prin care Coaliţia de Guvernare trebuie să ajusteze deficitul bugetar, astfel încât să continue asigurarea acestor proiecte de investiţii şi să valorifice efectele de multiplicare. Această abordare va duce România într-o altă etapă, de la statutul de ţară în curs de dezvoltare către statutul unei economii mature. Am spus reprezentanţilor CE cât se poate de clar: această ajustare a deficitului nu înseamnă că vom face tăieri drastice, nici că vom propune creşteri de taxe şi impozite care să afecteze oamenii şi mediul de afaceri. Nu! Vrem să facem schimbări echilibrate pentru a optimiza cheltuielile şi a creşte eficienţa în colectarea veniturilor", a explicat Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor a menţionat că, în acest context al ajustării deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani trebuie avută în vedere evoluţia nivelului datoriei publice, cât şi a costului serviciului datoriei publice, astfel încât să nu fie influenţate în mod decisiv cheltuielile operaţionale ale statului.

Potrivit acestuia, marţi, la întâlnirea cu reprezentanţii CE, a fost solicitată o analiză de detaliu privind sistemul de cheltuieli publice la nivelul instituţiilor şi companiilor cu capital de stat, posibilitatea îmbunătăţirii gradului de colectare a veniturilor încasate la buget, reducerea gap-ului de TVA şi continuarea implementării măsurilor de digitalizare şi de combatere a evaziunii fiscale pe perioada ajustării deficitului bugetar. De asemenea, reprezentanţii României vor prezenta şi o analiză de profunzime a sistemului de venituri publice, inclusiv a veniturilor rezultate din exploatarea resurselor naturale şi o valorificare adecvată a activelor statului.

"Concluzia pe care am împărtăşit-o cu reprezentanţii European Commission este că prin măsuri echilibrate şi strategice putem reduce deficitul bugetar, fără a sacrifica investiţiile esenţiale pentru sănătatea economică a României. Pe termen mediu (2025-2027), în viziunea oficială, creşterea economică prognozată a României poate ajunge în jur de 3,0, până la 4,0%, dacă raportul dinamicilor consum-investiţii este favorabil celor din urmă", a scris ministrul Finanţelor pe reţeaua de socializare. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)