România are toate şansele să atingă, în acest an, graniţa de 100 de miliarde de euro la capitolul exporturi, iar cele mai multe vor merge către Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria, arată o analiză realizată de un procesator de plăţi.

Potrivit datelor statistice, anunţate de INS, în primele cinci luni din acest an, exporturile firmelor româneşti au însumat 38,5 miliarde de euro, iar perspectivele arată că, la finele primului semestru, am putea ajunge la 50 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Moneycorp România.

Cele mai multe exporturi au fost cele de maşini şi echipamente de transport (47,1%) şi alte produse manufacturate (29,6%).

În acelaşi timp, aproape trei sferturi (72,7%) dintre exporturi au mers către ţările Uniunii Europene, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri fiind de 28 miliarde de euro.

De asemenea, în ţările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri şi servicii de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din total exporturi.

"Chiar dacă exporturile şi-au temperat evoluţia cu 2,9% faţă de primele cinci luni din anul trecut, tendinţa este una pozitivă şi arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile modificări fiscale şi mai ales de inflaţie, cea mai mare din UE în acest an. Evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care principalii noştri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia şi Franţa vor depăşi problemele generate de inflaţie, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina şi al reconfigurării lanţurilor de producţie şi aprovizionare. Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere noua politică economică pe care Bruxelles-ul îşi doreşte să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunţă a fi pozitive'', a afirmat Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România, citat într-un comunicat de presă.

Experţii menţionează că următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunităţi în condiţiile în care, din punct de vedere al raportului preţ-calitate, produsele româneşti se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.

"Dacia, principalul exportator al României, vine cu noi modele de automobile, la fel şi Ford, industria software continuă să marcheze o evoluţie pozitivă, iar exporturile de produse chimice se află pe plus. Restructurarea economică post-pandemică începe să îşi arate efectele pozitive, mare parte dintre firmele producătoare din România optimizându-şi costurile şi lansând noi game de produse şi servicii, adaptate noii realităţi economice'', a spus Cosmin Bucur.

Principalele produse de export ale României au fost, în ultimul an, maşinile şi dispozitivele electrice, mijloacele de transport, mobilier, materiale de construcţii şi alte produse, produsele agroalimentare, produsele chimice şi mase plastice, produsele metalurgice, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte şi produsele minerale.

În 2023, România a exportat de 93 de miliarde de euro (+1,3% faţă de anul anterior), însă perspectivele lui 2024, stimulate şi de efectele inflaţiei, indică atingerea bornei de 100 de miliarde de euro, subliniază comunicatul.

Principalele destinaţii ale exporturilor româneşti au fost: Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franţa (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) şi Marea Britanie (2,9%).

"După ce anul trecut deficitul balanţei comerciale s-a îmbunătăţit cu 5,1 miliarde faţă de 2022 (-15,1%), la 28,9 miliarde euro, sperăm că trendul se va menţine şi în acest an. După primele cinci luni, asistăm, din păcate, la o creştere a deficitului balanţei comerciale (FOB/CIF) la 12,288 miliarde de euro, mai mare cu 1,230 miliarde de euro (+11,1%) faţă de perioada similară din 2024. Există însă şanse ca, pe fondul unei creşteri semnificative a exporturilor de produse agricole şi maşini, în toamnă, datele privind deficitul să se îmbunătăţească'', notează analiza Moneycorp.

În viziunea specialiştilor, evoluţia exporturilor româneşti va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.

Analiza aminteşte, în context, că România are un potenţial foarte mare în privinţa relocării activităţilor de producţie, cu focus pe exporturi. Eforturile de extindere a autostrăzilor şi a reţelei de cale ferată, alături de investiţiile tot mai ample în parcurile logistice, fac din România o destinaţie interesantă pentru investitori, menţionează documentul.

Rezultatele unui studiu Frames, citat în analiza de specialitate, relevă faptul că Romania are toate şansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi al serviciilor transfrontaliere, investiţiile preconizate pentru anii următori depăşind 10 miliarde de euro.

Cheia investiţională o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de parcuri industriale, cu oferte integrate de depozite, spaţii de producţie, servicii, transport şi conectivitate. Cele mai atractive zone investiţionale sunt Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Centru.

Într-o Europă în care toate ţările vor concura pentru a atrage investiţii, România, cu un cost operaţional redus în comparaţie cu ţările din regiune, are şanse să reprezinte o destinaţie importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin, consideră analiştii.

Dezvoltarea unor programe de stimulare a producţiei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, este de natură să ofere un impuls semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluţii industriale, Industry 4.0, la care şi România va trebui să adere.

Digitalizarea, robotizarea şi noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potenţial excelent de export.

"Este nevoie de un efort susţinut al mediului de afaceri şi al statului către o reconstrucţie economică pe baze sustenabile şi predictibile, care să ofere o alternativă la importuri şi o ofertă competitivă la exporturi", a menţionat Cosmin Bucur.

Totodată, experţii subliniază că, într-un mediu valutar volatil şi al presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse şi strategii de hedging (acoperire a riscului valutar).

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. În 2022, compania a tranzacţionat la nivel global peste 86 miliarde de euro şi a efectuat plăţi către peste 190 de ţări.

În România, Moneycorp lucrează cu peste 1.000 de companii Corporate si IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Daniel Badea, editor online: Andreea Lãzãroiu)