Peste 94 de milioane de euro din bugetul european au finanţat investiţii la punctele de trecere ale frontierei României cu Republica Moldova şi Ucraina şi am aşezat Moldova de peste Prut la masa dialogului, construcţiei şi finanţării Uniunii Europene, ceea ce înseamnă dezvoltarea viitoare a infrastructurii ei, a declarat, marţi, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, în conferinţa de bilanţ.

"Dacă e să vorbim şi despre Moldova, Moldova cea dincolo de Prut, şi despre Ucraina, în acest nou context, din bugetul european am obţinut peste 94 de milioane de euro pentru investiţii la punctele de trecere ale frontierei României cu Moldova şi Ucraina, cum ar fi un nou pod la Ungheni, îmbunătăţirea infrastructurii la Vicşani, Siret, Albiţa Galaţi. Am avut o politică constantă de sprijin pentru Moldova, aşa cum şi România a avut-o, şi am aşezat practic Moldova la masa dialogului, construcţiei şi finanţării Uniunii Europene, ceea ce înseamnă dezvoltarea viitoare a infrastructurii ei, că e vorba de cale ferată nord-sud, de conectivităţi, poduri cu Ucraina, cu România, dezvoltarea portului ei de la Giurgiuleşti, astfel încât să aibă o conexiune pe Dunăre cu Marea Neagră", a susţinut Vălean.

Comisarul european a precizat că, în mandatul său de cinci ani, a avut ca prioritate Dunărea, iar proiectul de navigabilitate Fast Danube II "aproape că a primit finanţare de la Uniunea Europeană".

"Am avut ca prioritate Dunărea şi mă bucur că Fast Danube II, care este un proiect de navigabilitate, practic de lucrări concrete de navigabilitate la Dunăre pe timpul întregului an, a fost în cele din urmă depus şi a câştigat finanţare - sau poate n-ar trebui să spun asta - aproape a câştigat finanţare de la Uniunea Europeană. Trebuie să vă spun că a fost destul de complicat să se depună acest proiect, dar, cu ajutorul grupului de experţi pe care l-am pus la dispoziţia României şi Bulgariei, Comisiei Europene, proiectul s-a scris astfel încât să aibă succes şi îmi face plăcere că las un proiect pentru viitor în ceea ce înseamnă Dunărea", a explicat ea.

De asemenea, s-a stabilit canalul esenţial de conectivitate cu Marea Neagră, respectiv Sulina.

"Că vorbim de Dunăre în contextul culoarelor solidarităţii, am finanţat lucrări tehnice de balizaj şi semnalizare pentru Canalul Sulina şi, în pofida discuţiilor care durau de foarte mulţi ani în legătură cu care dintre canalele Dunării reprezintă pentru Uniunea Europeană şi hărţile noastre de transport canalul esenţial de conectivitate cu Marea Neagră, această discuţie este tranşată definitiv. Aici vorbim de Canalul Sulina, astfel încât transportul de mărfuri pe Dunăre către Marea Neagră are ca prioritate sau coridor principal, axă principală, Canalul Sulina", a precizat oficialul european.

Adina Vălean a făcut referire şi la industria de transporturi rutiere din România, care are o contribuţie de 6,5 procente din PIB.

"Am implementat măsuri prin Pachetul de Mobilitate II pentru şoferii români, astfel încât să aibă condiţii mai bune de lucru - sigur, acum zic de români, dar nu numai - să aibă condiţii mai bune de lucru. În pandemie, am creat ceea ce s-au numit coridoarele verzi, care le-au permis să traverseze graniţele blocate pe culoare speciale, astfel încât fluxul de mărfuri şi logistica să funcţioneze. În plus, au fost declaraţi lucrători esenţiali pentru economia Uniunii Europene şi am introdus multă digitalizare în ceea ce înseamnă documentele de transport. De asemenea, o chestiune extrem de importantă pentru transportul rutier de mărfuri este existenţa parcărilor securizate. Ştim că transportatorii rutieri se confruntă cu multe probleme de siguranţă, securitate şi condiţii de lucru legate de existenţa sau nu a parcărilor securizate şi am introdus obligaţia ca pe toate coridoarele Uniunii Europene, la fiecare 150 km, să se construiască parcări securizate", a susţinut ea. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)