Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de restructurare, pe fondul provocărilor generate de schimbările tehnologice, de criza forţei de muncă şi de modificările fiscale, avertizează experţii de la Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele mediului de business românesc.

"Fără o planificare strategică, fără o restructurare a operaţiunilor şi fără un leadership capabil să anticipeze evoluţiile pieţei, multe dintre companiile româneşti, mai ales din sectorul IMM-urilor, riscă să dispară (...) Economia, lumea în care trăim, nu mai seamănă deloc cu ce se întâmpla acum 20-30 de ani. Nivelul de impredictibilitate, de incertitudine, a crescut foarte mult, iar planurile de business nu mai pot urmări o evoluţie liniară. A trecut vremea când puteai să îţi faci planuri pe 4-5 ani, mizând pe creşterea economică, pe avansul consumului, pe stabilitatea unei legislaţii fiscale", susţin autorii cercetării, într-un comunicat.

În noua realitate economică, volatilitatea a devenit cuvântul de ordine, iar perspectivele trebuie să în calcul o mulţime de factori, de la ritmul tot mai alert de inovare, la AI şi schimbarea obiceiurilor de consum, precizează sursa citată.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, economia românească riscă să piardă semnificativ la capitolul competitivitate, să devină practic irelevantă în perspectiva următorilor ani, dacă nu îşi va restructura operaţiunile şi nu va adopta planuri de planificare strategică, soluţii menite să anticipeze riscurile şi să exploateze avantajele oferite de AI, de inovaţie şi cercetare.

"2024 este un an de standby pentru majoritatea firmelor româneşti. Este un an de respiro după 4 ani de crize multiple, de inflaţie, de probleme logistice. Este un an de acalmie în care, pe fondul stabilităţii oferite de cadrul electoral nu numai în România ci la nivel global, nu vom asista la modificări semnificative de ordin fiscal, decizii majore care să impacteze business-ul, nu vom avea surprize. Însă din 2025, lucrurile vor arăta cu totul altfel'', a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, în comunicat.

Conform companiei specializată în restructurarea business-urilor, 2025 va aduce un nou ciclu de probleme economice, de la cele de ordin fiscal, la cele structurale care ţin de relevanţa business-urilor, de concurenţă şi de evoluţia economică în general.

"Criza datoriilor la nivel global se adânceşte pe zi ce trece, iar soluţiile sunt cele deja cunoscute. Creşteri de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare, cu efectele directe în economie. Pentru România, perspectivele indică o amplificare a provocărilor de natură fiscală (creşteri de taxe) şi o accentuare a problemelor mai ales din industriile asociate consumului (scăderi de producţie şi vânzări, accentuarea blocajului financiar etc.). Necesara restructurare a aparatului public, reducerea cheltuielilor statului pe fondul deficitului semnificativ, noua lege a salarizării şi inflaţia vor pune o presiune semnificativă pe consum, pe ramurile productive ale economiei'', arată analiza.

În aceste condiţii, spun experţii, firmele româneşti trebuie să îşi pregătească cu mare atenţie planurile de business pentru orizontul 2025-2027 în condiţiile în care perspectivele nu sunt deloc pozitive.

"Producţia industrială continuă să scadă, creşterea economică este una firavă, de numai 0,1% în T1, iar inflaţia continuă să afecteze performanţa economiei. Asistăm deja, aşa cum estimam, la un val semnificativ de închideri de firme în primul trimestru, probabil vor fi mai multe insolvenţe decât în anii trecuţi - în special efecte ale creşterilor de taxe din acest an'', afirmă Ovidiu Neacşu.

Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că în 2024, vom vedea peste 150.000 de firme cu probleme în economie, iar datele anunţate de Registrul Comerţului, după primul trimestru, vin să confirme această predicţie.

Anul trecut, spre comparaţie, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate. Conform sursei citate, 16.335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate, iar 6.650 au intrat în insolvenţă.

Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.

"Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dată de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptarea ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică'', susţin autorii cercetării.

Potrivit experţilor, în prezent, din păcate, multe dintre firmele româneşti ajung să apeleze la procedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcţionare a business-ului.

"Din păcate, la noi se înţelege greşit, de mulţi antreprenori, rolul procedurilor de restructurare. Restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului - cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare. Altfel, în absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, multe dintre firme ajung, după câţiva ani, în aceeaşi situaţie în care s-au aflat şi în momentul în care au fost restructurate'', arată analiza.

Statisticile procedurilor de insolvenţă arată că, în foarte multe cazuri, managementul este principalul vinovat pentru situaţia economică dificilă în care se află companiile. Mai mult chiar, în cele mai multe situaţii, managementul nu este schimbat chiar dacă compania ajunge în situaţii de criză.

Potrivit analiştilor, cel puţin în 2025, pentru multe companii, mai ales din zona IMM-urilor, marea provocare o va reprezenta continuitatea business-ului.

"Leadershipul unei companii trebuie să capete noi valori, să manifeste un nivel ridicat de alertă, de agilitate, să construiască modele de business capabile să anticipeze provocările şi oportunităţile din viitor, să genereze planuri de planificare strategică - elemente care, din păcate, lipsesc din multe dintre companiile din România. Ne confruntăm, din păcate, cu o criză majoră de leadership, fapt care riscă să influenţeze competitivitatea economică în orizontul următorilor ani'', afirmă experţii.

Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializate în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)