România trebuie să-şi îmbunătăţească performanţa faţă de ţintele şi obiectivele Deceniului Digital, pentru a stimula competitivitatea, rezilienţa, suveranitatea şi promovarea valorilor europene şi a acţiunii climatice, conform unei analize a Comisiei Europene.

Executivul comunitar a publicat marţi cel de-al doilea raport privind stadiul evoluţiei deceniului digital, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor înregistrate în încercarea de a atinge obiectivele şi ţintele digitale stabilite pentru 2030 prin programul de politică privind deceniul digital (DDPP).

În cazul competenţelor digitale de bază, CE recomandă României să continue măsurile legate de perfecţionarea şi recalificarea forţei de muncă şi să continue să îmbunătăţească calitatea şi relevanţa cursurilor şi a modului de predare în domeniul competenţelor digitale.

Legat de acoperirea 5G, România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiţie pentru ţinta 5G, inclusiv posibilul sprijin pentru cazuri de utilizare şi proiecte pilot, având în vedere importanţa pentru competitivitatea viitoare a UE şi a României şi pe baza tendinţei pozitive actuale.

În domeniul digitalizării IMM-urilor, CE solicită României intensificarea acţiunilor privind digitalizarea afacerilor, începând cu furnizarea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare asupra măsurilor de sprijin disponibile şi identificarea potenţialelor lacune în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor existente, precum şi prin asigurarea bunei funcţionări a centrelor europene de inovare digitală (EDIH).

În plus, ţara ar trebui să extindă măsurile de sprijin pentru un sector al tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) inovativ, stimulat de cheltuielile pe segmentul de cercetare-dezvoltare (R&D).

De asemenea, România ar trebui să ia în considerare măsuri suplimentare pentru păstrarea în ţară a specialiştilor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, recomandă Comisia Europeană.

Analiza Comisiei arată că, în scenariul actual, eforturile colective ale statelor membre nu vor atinge nivelul de ambiţie al UE. Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiţii suplimentare, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, în special în domeniul competenţelor digitale, al conectivităţii de înaltă calitate, al adoptării inteligenţei artificiale (IA) şi al analizei datelor de către întreprinderi, al producţiei de semiconductori şi al ecosistemelor de întreprinderi nou-înfiinţate.

Atât UE, cât şi statele membre joacă un rol important în asigurarea respectării noului cadru juridic, iau măsuri pentru a încuraja diseminarea tehnologiilor digitale şi pentru a se asigura că cetăţenii săi dispun de competenţe digitale adecvate pentru a beneficia pe deplin de transformarea digitală. Acesta este motivul pentru care raportul din acest an solicită statelor membre să ia măsuri mai ambiţioase, deoarece realizarea obiectivelor deceniului digital în ceea ce priveşte infrastructura digitală, întreprinderile, competenţele şi serviciile publice este esenţială pentru prosperitatea economică şi coeziunea societală viitoare a UE.

Adoptarea şi dezvoltarea tehnologiilor inovatoare sunt esenţiale pentru competitivitatea Europei, în special în peisajul geopolitic actual şi din cauza ameninţărilor tot mai mari la adresa securităţii cibernetice, solicitând o rezilienţă sporită şi măsuri de securitate solide.

Raportul subliniază că UE este departe de a atinge obiectivele în materie de conectivitate stabilite de DDPP. Astfel, reţelele de fibră optică, esenţiale pentru asigurarea conectivităţii la nivel de gigabit şi pentru facilitarea adoptării tehnologiilor de vârf, cum ar fi IA, cloud şi internetul obiectelor (IoT), ajung la doar 64% din gospodării. Reţelele 5G de înaltă calitate ajung în prezent doar la 50% din teritoriul UE, iar performanţa lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate. Pentru a aborda aceste provocări, statele membre şi Comisia ar trebui să colaboreze pentru a promova o piaţă unică digitală cu adevărat funcţională.

În 2023, adoptarea IA, a cloud şi/sau a volumelor mari de date de către întreprinderile europene a fost, de asemenea, cu mult sub obiectivul deceniului digital de 75%. Conform tendinţelor actuale, doar 64% dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 50% volume mari de date şi doar 17% IA până în 2030. Pentru a realiza digitalizarea sectorului de afaceri, este extrem de important să se stimuleze adoptarea de instrumente digitale inovatoare de către IMM-uri, în special cloud şi IA, precum şi să se mobilizeze investiţii private suplimentare în întreprinderile nou-înfiinţate cu creştere puternică. Acest lucru este esenţial pentru menţinerea competitivităţii Europei în ceea ce priveşte inovarea bazată pe date, eficienţa şi creşterea economică.

O altă provocare majoră cu care se confruntă transformarea digitală a UE rămâne răspândirea limitată a tehnologiilor digitale dincolo de oraşele mari. Pentru a aborda acest decalaj digital, este esenţial să se promoveze cooperarea dintre actorii europeni la nivel transfrontalier şi local, de exemplu prin proiecte multinaţionale, centre europene de inovare digitală (EDIH) şi consorţii pentru o infrastructură digitală europeană (CIED). De anul trecut au fost obţinute o serie de succese în acest sens, trei CIED fiind înfiinţate până la sfârşitul lunii mai 2024.

Plasarea cetăţenilor în centrul transformării digitale a societăţilor şi economiilor noastre se află în centrul deceniului digital şi al primului principiu al Declaraţiei privind drepturile şi principiile digitale.

În prezent, obiectivele în materie de competenţe digitale stabilite de deceniul digital sunt încă departe de a fi atinse, doar 55,6% din populaţia UE având cel puţin competenţe digitale de bază. Conform tendinţei actuale, numărul specialiştilor TIC în UE va fi de aproximativ 12 milioane în 2030, cu un dezechilibru de gen persistent. Pentru a atinge obiectivele, statele membre ar trebui să urmeze o abordare multidimensională pentru a promova competenţele digitale la toate nivelurile de educaţie şi pentru a stimula tinerii, în special fetele, să fie interesaţi de disciplinele din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM).

Statele membre înregistrează progrese în direcţia atingerii obiectivului de a face toate serviciile publice esenţiale şi dosarele electronice de sănătate accesibile online cetăţenilor şi întreprinderilor, precum şi de a le pune la dispoziţie o identificare electronică securizată (eID). În pofida adoptării inegale de la un stat membru la altul, identificarea electronică este disponibilă în prezent pentru 93% din populaţia UE şi se preconizează că portofelul UE pentru identitatea digitală va stimula utilizarea acestuia. Cu toate acestea, într-un scenariu de statu-quo, realizarea a 100% din serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi până în 2030 rămâne o provocare.

Statele membre vor trebui acum să îşi revizuiască şi să îşi adapteze foile de parcurs naţionale pentru a se alinia la ambiţia programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Astfel cum este prevăzut în PPDD, Comisia va monitoriza şi va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări şi va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluţiei deceniului digital, în 2025. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)