România avea, la nivelul anului 2023, un număr de peste 67.000 de unităţi sanitare, în timp ce unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 262 locuitori, faţă de 267 locuitori în anul 2022, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

În intervalul analizat, spitalele au tratat 3,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 504.000 de cazuri mai multe comparativ cu anul anterior.

Din totalul celor peste 67.000 de unităţi sanitare existente la nivel naţional, la finele anului trecut, 55.000 funcţionau în mediul urban şi 12.000 în mediul rural.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2023, de: 554 de spitale, faţă de 544, cu un an în urmă. Dintre acestea, 163 de unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) ofereau numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi (cu trei unităţi mai multe decât în 2022). peste 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate (+744), aproximativ 17.000 de cabinete stomatologice independente (+605), peste 10.000 de cabinete de medicină de familie (-178).

De asemenea, dintre cele 717 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2023, numai 355 sunt unităţi medicale mari (cu peste o sută de paturi), iar 280 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Potrivit sursei citate, reţeaua farmaceutică a furnizat servicii prin intermediul a circa 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 92 de unităţi, de la un an la altul, şi a deservit, în medie, 1.910 locuitori.

Pe segmentul medicinei primare, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, respectiv 6.200 de cabinete, faţă de 4.100 de cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori, comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Statistica oficială arată că, în privinţa asistenţei medicale ambulatorie de specialitate, aceasta este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Astfel, în timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcţionat 13.700 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 de cabinete). În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,8 ori mai mare în mediul rural, în comparaţie cu situaţia din mediul urban.

Datele INS evidenţiază faptul că, anul trecut, în domeniul asistenţei medicale cu internare, furnizată pacienţilor de unităţile sanitare, cele 717 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus de 136.100 de paturi pentru internare continuă (125.700 de paturi în mediul urban şi 10.400 în mediul rural) şi de aproximativ 10.200 de paturi de spital pentru internare de zi, din care numai 453 de paturi în mediul rural.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste o sută de paturi fiecare).

Durata medie de spitalizare a fost, în 2023, de 6,9 zile/pacient internat în spital. Totodată, pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 190,4 zile/pacient în unităţi medico-sociale.

În prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi în tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 194,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 26,1 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Referitor la personalul medico-sanitar, în anul 2023, şi-au desfăşurat activitatea 72.700 de medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.400 faţă de anul 2022, din care: 21.200 de medici stomatologi (-200 faţă de anul 2022), 21.700 de farmacişti (-900), 20.200 de asistenţi medicali cu studii superioare (+1.300).

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,5% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,7% în categoria farmaciştilor.

În anul 2023, faţă de anul 2022, numărul medicilor de familie s-a majorat cu 1.421, dintre aceştia 97% fiind medici rezidenţi.

Specialităţile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de medici au fost: medicina de familie (12.471), medicina internă (3.259), ATI (3.218), pediatrie (3.178) şi medicina generală (3.028).

La polul opus, cu cel mai mic de medici s-au aflat specialităţile: medicale reabilitare medicală (77), farmacologie clinică (105) şi medicină nucleară (118).

Conform INS, în cursul, anului anterior, în mediul rural, unui medic de familie i-au revenit 2.304 de locuitori, comparativ cu 1.167 de locuitori la un medic de familie în mediul urban.

În acelaşi timp, în mediul rural, s-au consemnat 3.971 de locuitori la un medic stomatolog (faţă de 526 de locuitori la un medic stomatolog, la oraş), iar 2.713 de locuitori i-au revenit unui farmacist, în rural, comparativ cu 541 de locuitori la un farmacist din mediul urban. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)