Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a hotărât să nu prelungească valabilitatea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, în urma evaluării documentaţiilor depuse de societatea Roşia Montană Gold Corporation şi a corespondenţei purtate în această perioadă, a anunţat vineri agenţia.

Potrivit sursei citate, Roşia Montană Gold Corporation a înaintat o cerere către ANRM în 6 martie 2024 pentru prelungirea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

"Referitor la cererea societăţii Roşia Montană Gold Corporation SA, înregistrată la ANRM cu nr. 3432/06.03.2024, pentru prelungirea licenţei de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba, România, vă comunicăm: În perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenţei de exploatare nr. 47/1999, înregistrată la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024, şi până în prezent s-a procedat la analizarea documentaţiei depuse în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003. Urmare a evaluării documentaţiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roşia Montană Gold Corporation SA şi a corespondenţei purtate în această perioadă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale hotărăşte să nu prelungească valabilitatea licenţei de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roşia Montană Gold Corporation", se menţionează în comunicat.

La finalul lunii aprilie, activiştii de mediu ai reţelei Mining Watch România solicitau judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj suspendarea licenţei de exploatare a Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), într-un demers de a opri definitiv orice posibilă exploatare minieră în zonă.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, transmis în 25 aprilie AGERPRES, licenţa pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană urma să expire în această lună, însă compania RMGC depusese la acea dată actele pentru prelungirea acesteia.

"După decizia Tribunalului de la Washington, ar fi trebuit să răsuflăm uşuraţi că Roşia Montană a fost salvată. Doar că RMGC insistă cu cererea de prelungire a licenţei de exploatare. Aşa că, dacă această licenţă nu este suspendată de către judecători, riscăm ca Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să o prelungească din nou în iunie 2024. Prelungirea acestei licenţe ar putea deteriora iremediabil valoroasele vestigii arheologice romane, medievale şi moderne ale zonei şi ar putea bloca orice iniţiativă de reabilitare din cauza conflictului între licenţa minieră şi reglementările UNESCO", a declarat Roxana Pencea Brădăţan, din partea Mining Watch, în comunicatul citat.

Prin procesul intentat, membrii reţelei Mining Watch cheamă în judecată atât RMGC, cât şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), solicitând instanţei suspendarea actelor administrative de prelungire a licenţei emise în anul 2019 şi blocarea actualelor proceduri de prelungire a licenţei nr. 47/1999. Dosarul va avea primul termen de judecată pe data de 9 mai 2024.

"Reţeaua Mining Watch arată, în sesizarea depusă la instanţă, că licenţa RMGC trebuie suspendată din două motive. În primul rând, pentru că actele administrative de prelungire au fost "aprobate" de o autoritate necompetentă, adică de ANRM. Lipsa unei Hotărâri de Guvern de aprobare atrage inexistenţa acestora. Practic, actele administrative atacate nu au intrat de fapt nicicând în vigoare. În al doilea rând, au trecut mai mult de 210 zile de la actele de prelungire emise în anul 2019 fără să fie începute lucrările, iar acesta e un motiv expres de revocare, prevăzut în Legea nr. 85/2003. Licenţa pentru Roşia Montană a fost acordată în anul 1999 companiei de stat Minvest, fără licitaţie. Un an mai târziu, a fost transferată, tot fără licitaţie, la compania privată Roşia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources). Reînnoirea acestei licenţe ar perpetua ilegalităţile, dar şi subdezvoltarea în care este ţinută localitatea din Apuseni, la presiunile toxice ale companiei miniere", notează organizaţia.

Demersul juridic este iniţiat de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizaţie ce asigură secretariatul reţelei Mining Watch România, iar costurile juridice ale procesului sunt acoperite prin donaţiile membrilor Declic, asociaţie parte a reţelei Mining Watch România.

Mining Watch România este o reţea naţională de activişti şi organizaţii non-guvernamentale care lucrează pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural şi cultural al României.

România a primit, pe data de 8 martie 2024, Hotărârea Acţiunii arbitrale internaţionale iniţiată de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995).

Astfel, potrivit documentului, România a primit câştig de cauză la acuzaţiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey). Mai mult, reclamanţii sunt obligaţi să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

În replică, Gabriel Resources a anunţat că analizează cu consilierii săi juridici decizia Tribunalului Arbitral pentru a evalua opţiunile sale, inclusiv contestarea deciziei printr-o procedură de anulare prevăzută de Convenţia ICSID. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)