Deficitul comercial este mai greu de corectat decât cel bugetar, pe termen lung, iar la orele de dirigenţie, copiilor ar trebui să li se explice de ce e mai bine să cumpere un cozonac românesc, şi nu unul de import, a declarat, miercuri, Lucian Anghel, deputy CEO Libra Internet Bank.

"Am discutat foarte mult şi e bine să discutăm foarte mult de deficitul bugetar, dar cred că pe termen lung este mult mai greu pentru România să corecteze deficitul comercial şi deficitul de cont curent decât deficitul bugetar. Şi o să încerc să explic acest lucru. Cred că e nevoie să ne concentrăm şi asupra acestui element, asupra deficitului comercial. România ar trebui să-şi propună o strategie pe termen mediu şi lung. Nu poţi să schimbi asta, de a încerca să reduci deficitul comercial şi deficitul de cont curent. La orele de dirigenţie, în şcoala generală, ar trebui, şi asta nu ne costă, prezentat copiilor de ce e bine să cumpere un cozonac românesc, făcut în România, de sărbători sau când se duc şi cumpără. Acesta necesită investiţii? Nu necesită investiţii. Asta ţine de educaţie economică, de educaţie financiară", a spus Anghel, la o întâlnire cu jurnaliştii.

Potrivit acestuia, la fiecare reducere cu un miliard de euro echivalent a deficitului comercial s-ar putea înregistra o influenţă pozitivă a PIB-ului în medie pe an cu 0,6 - 0,7 puncte procentuale, cu condiţia îmbunătăţirii ofertei interne.

"În loc să importăm cozonaci din altă ţară, ca să nu dăm nume, Panettone de nu ştiu unde, să îi producem la noi în ţară şi să îi consumăm. Nu tăiem, pentru că orice strângere a curelei se simte, acest lucru se transformă într-o creştere economică de 0,6-0,7%. Păi, 0,7% e cât creşterea economică medie din zona Euro", a afirmat reprezentantul băncii comerciale.

Anghel a menţionat că statul ar putea juca un rol important şi a dat ca exemplu programul guvernamental IMM Invest, în cadrul căruia s-ar putea realiza o sub-componentă care să vizeze sectoarele în care se înregistrează deficit de produse.

În opinia economistului, România ar putea înregistra, în acest an, o creştere economică de 2,6%.

Întrebat care ar fi motoarele creşterii economice din 2024, Anghel a menţionat consumul şi investiţiile, mai ales cele din infrastructură.

Conform datelor prezentate, miercuri, de Libra Internet Bank, deficitul de cont curent estimat pentru acest an este de 7%, în scădere faţă de 7,2%, anul trecut. Totodată, deficitul bugetar este prognozat la 6,9% din PIB, iar datoria publică la 50,9% din PIB.

Estimările specialiştilor băncii arată că dobânda de politica monetară ar putea ajunge la 6,25% pe an, în timp ce o primă reducere ar putea avea loc la şedinţa din iulie. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)