Dependenţa de gaz a Europei, la fel de ridicată ca înainte de criză, aduce modificări importante de preţ la orice limitare a livrării, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză remisă marţi AGERPRES.

"Dependenţa de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie. Un incident la un gazoduct din Norvegia a determinat modificări importante de preţ pe burse, la fel cum se întâmpla înainte de criză în situaţia întreruperii gazelor din Rusia. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu dependenţa de alte ţări. Se poate observa că dependenţa de importurile de energie din Rusia a scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total. Există falsa idee că criza gazelor a determinat o schimbare radicală pe piaţa energiei şi gazele au fost lăsate deoparte. În fapt, statistica ne arată că lucrurile nu stau deloc aşa", afirmă Chisăliţă.

În ceea ce priveşte dependenţa de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori. Astfel, dependenţa de importurile în energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani. Prin urmare, Europa rămâne puternic dependentă de importurile de energie.

Pe de altă parte, dependenţa de importurile de energie din Rusia ale UE a scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total. Măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu dependenţa de alte ţări.

"Dependenţa de importurile de gaze ale UE a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia. Au scăzut puternic cantităţile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin LNG. Singura reducere a dependenţei de importuri o putem observa pe piaţa produselor petroliere, unde a scăzut dependenţa Europei de importuri cu circa 8%. Este şi sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenţei faţă de un produs energetic din Rusia, practic dependenţa faţă de Rusia scăzând de 6 ori", mai arată analiza AEI.

Totodată, dependenţa faţă de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 şi 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor şi a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenţei de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%.

"Ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus este România (a 4 cea mai puţin dependentă ţară din UE), înainte de Suedia, Estonia şi Islanda", susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua ţară cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere.

"Aceste date arată importanţa energiei securitare în funcţionarea Europei şi cu atât mai mult a gazelor naturale în această construcţie, ceea ce ar trebui să fie o lecţie importantă pentru politicile publice şi ar trebui să determine rapide adaptabilităţi pentru a se evita unele dintre crizele viitoare energetice care se prefigurează", a subliniat Dumitru Chisăliţă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)