Deficitul bugetar a urcat la 3,24% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele patru luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 57,29 miliarde de lei, faţă de 35,88 miliarde de lei sau 2,06% din PIB după primele trei luni, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde de lei, respectiv 3,24% din PIB faţă de deficitul de 27,35 miliarde de lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023", precizează MF.

Conform sursei citate, deficitul lunii aprilie 2024 a fost influenţat şi de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei) şi bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr. 422/2024.

Veniturile totale au însumat 182,7 miliarde de lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,3% în ritm anual, susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale -, respectiv de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 15,59 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,3%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (OUG nr. 93/2023).

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,7%) şi aferente declaraţiei unice (32,3%).

Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 23,7%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 61,44 miliarde lei, în creştere cu 21,5% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară. Negativ a influenţat restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,23 miliarde lei, consemnând o creştere substanţială de 44,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici şi bănci comerciale (+45,3%), pe fondul încasărilor substanţiale din luna aprilie 2024, reprezentând plăţi anticipate trimestriale ale impozitului pe profit şi impozitul minim pe cifra de afaceri (Legea nr. 296/2023). Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,3 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).

Încasările nete din TVA au înregistrat 38,57 miliarde lei, în creştere cu 17,7% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 5,7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (9,79 miliarde lei în ianuarie - aprilie 2024, comparativ cu 9,26 miliarde lei în ianuarie - aprilie 2023).

Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 g/100 g produs) şi creşterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă etc.

Veniturile din accize au însumat 11,98 miliarde lei, înregistrând o contracţie de 8,4%, determinată de scăderea încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (-27,1% an/an), pe fondul unui efect de bază ridicat aferent lunii aprilie 2023. Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 11,9% (an/an), susţinută de o dinamică pozitivă a consumului de carburanţi.

"Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile", spune MF.

Veniturile nefiscale au însumat 15,24 miliarde lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 15,23 miliarde lei, în creştere cu 16,4% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 239,99 miliarde lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 11,6% din PIB la 13,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 50,33 miliarde lei, în creştere cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 30,28 miliarde lei, în creştere cu 27,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,7% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 miliarde lei, cu 1,11 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 83,73 miliarde lei, în creştere cu 26,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, care au fost în sumă de 1,93 miliarde lei, precum şi de suma de 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei), respectiv şi din bugetul de stat (1,02 miliarde lei), conform HG nr. 422/2024.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 5,02 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi
pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (901,08 milioane lei) care reprezintă 17,95% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 6,16 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile.

În luna aprilie 2024, au fost efectuate plăţi aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014, de către Ministerul Finanţelor în valoare de 1,67 miliarde lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 18,48 miliarde lei, cu 21,52% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 31,28 miliarde lei, fiind de 1,6 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 19,29 miliarde lei.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)