Totalul exporturilor de medicamente din România a fost undeva în jurul a 1,25 de miliarde de euro la nivelul anului trecut, în condiţiile în care producţia internă se ridică la aproape 800 de milioane de euro, a declarat, sâmbătă, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.

El a precizat că preţul mic al medicamentelor existent în România face ca angrosiştii de medicamente să le cumpere de pe piaţa internă şi să le revândă în ţări unde preţurile sunt mai mari, obţinând, astfel, profit.

"Noi avem o piaţă liberă în Uniunea Europeană pentru medicamente, ori această situaţie generează nişte particularităţi pentru piaţa farmaceutică din România, care sunt importante şi sunt una din sursele care generează dispariţia medicamentelor din România. Preţul mic în România, aşa cum spuneam, stabilit la nivel minim european, devine tentant pentru angrosiştii de medicamente care sunt tentaţi să cumpere din România şi să revândă aceste medicamente pe pieţe unde preţurile sunt mult mai mari. Un asemenea fenomen poartă denumirea oficială de comerţ intra-comunitar. El, practic, distorsionează piaţa farmaceutică din România, fiindcă sunt cantităţi importante de medicamente care părăsesc România şi sunt comercializate pe aceste pieţe, în detrimentul pacienţilor români. La nivelul anului trecut, totalul exporturilor de medicamente, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, a fost undeva în jurul a 1,25 miliarde de euro şi, dacă adunăm toate datele referitoare la producţia internă de medicamente, ajungem undeva spre 800 de milioane de euro. Deci, dacă toată producţia de medicamente din România ar fi exportată, tot n-am ajunge la cifra de 1,25 de miliarde, care reprezintă nivelul exporturilor din România", a afirmat reprezentantul ARPIM.

Potrivit acestuia, estimările ARPIM arată că aproximativ jumătate din producţia internă rămâne în România şi cealaltă jumătate este exportată.

"Deci, nivelul comerţului paralel cu medicamente sau comerţ intracomunitar este cam de 800 de milioane de euro la o piaţă (locală - n. r.) care la nivel de preţ de producător este cam de 6,2 miliarde de euro, deci undeva în jurul a 15 - 17% din totalul pieţei farmaceutice este reprezentat de medicamentele care ies din România şi care afectează accesul pacienţilor la medicamente", a subliniat Zaharescu.

El a atras atenţia că această situaţie pune într-o postură dificilă producătorii de medicamente, pentru că aceştia pierd de două ori. Pe de o parte, ei sunt datori să aducă medicamentele în România pentru pacienţii români, însă, din cauza acestei reexportări a medicamentelor de către traderi, producătorii pierd, pentru că produsele sunt vândute pe pieţe unde preţurile sunt mai mari, dar veniturile se duc de fapt la aceşti angrosişti de medicamente. Pe de altă parte, producătorul de medicamente trebuie să acopere golul care s-a produs în România cu cantităţi suplimentare.

Dan Zaharescu a precizat că piaţa farmaceutică este o piaţă foarte puternic reglementată de un ansamblu de legi - unele din ele transpuneri ale legislaţiei europene în legislaţia din România.

"În primul rând, medicamentul este reglementat de Legea 95, celebra Lege a sănătăţii, titlul 17, şi împarte medicamentele în două categorii şi foarte de curând va intra şi a 3-a categorie. Vorbim de aşa-numitele medicamente care se eliberează pe prescripţie medicală sau fără prescripţie medicală. RX-urile sunt cele care se eliberează cu prescripţie medicală. OTC-urile (Over The Counter) sunt medicamentele fără prescripţie medicală şi, bineînţeles, vaccinurile care sunt produse pentru prevenirea polilor, nu pentru tratarea pacienţilor. Apoi, avem medicamente inovative, biologice, deci cele care sunt din categoria medicamentelor protejate prin prevederi. Urmare a cercetărilor realizate de companiile farmaceutice, când expiră un brevet, medicamentul devine generic. Şi, aici, în curând, va intra şi o a 3-a categorie de medicamente, aşa-numitele medicamente hibride, care sunt nişte medicamente generice, dar care au nişte particularităţi din punct de vedere al protecţiei din, repet, este un paradox, fiindcă genericul este un medicament căruia i-a expirat brevetul, dar sunt nişte elemente care sunt adăugate şi de aceea este denumit medicament hibrid", a susţinut el.

În ceea ce priveşte politica de preţuri, reprezentantul producătorilor de medicamente a explicat că preţul medicamentelor în România, pentru medicamentele care se eliberează cu prescripţie medicală, este reglementat de stat la nivelul cel mai mic dintr-un coş de 12 ţări din Uniunea Europeană, recunoscute ca fiind ţările cu cele mai mici preţuri.

"Deci, avem un minim al minimelor din Europa în România şi peste acest preţ vine şi o taxă de 25%, taxa claw back, pe care o plătesc producătorii de medicamente pe valoarea decontată de Casa de Asigurări de Sănătate a Medicamentelor lor. Deci, practic, preţul net pentru producătorul de medicamente inovatoare este cel mai mic din Uniunea Europeană: -25%, iar pentru medicamentele generice este cel mai mic preţ, tot aşa, -15%, care este valoarea taxei claw back pentru medicamentele generice. Politica de rambursare este reglementată după o legislaţie adoptată în 2014 în acest moment. Este o Hotărâre de Guvern peste care se adaugă o serie întreagă de prevederi din Legea 95 şi ordine comune ale ministrului Sănătăţii şi ale preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate, care reglementează diverse aspecte legate de politica de rambursare, iar politica de achiziţii a medicamentelor este reglementată de Legea 98 din 2016 şi din ordonanţa de urgenţă 77, cea cu claw back-ul şi cea care introduce acordurile pentru accesul pacienţilor la medicamente. Acesta este cadrul de reglementare, cum spuneam, extrem de riguros. El este parte din legislaţia europeană şi, pornind de la cadrul de constituire a Uniunii Europene, care introduce conceptul de piaţă liberă, dar aici avem de-a face cu un paradox, pentru că acest concept de piaţă liberă şi medicamentele fac parte din acest concept, ele circulă liber în spaţiul european, ca orice marfă, dar se eliberează către pacienţi după o legislaţie care este specifică fiecărui stat din UE", a concluzionat Dan Zaharescu.

Consiliul Concurenţei şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) organizează sâmbătă, la Sinaia, seminarul
"Concurenţa în domeniul farmaceutic". AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)