Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie înainte de a deveni stat membru al Uniunii Europene, odată cu intrarea în funcţiune a tuturor celor trei linii de interconexiune cu România, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la Chişinău.

Acesta a subliniat că interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti este deja funcţională, iar Bălţi-Suceava a intrat în proceduri de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi construcţie, orizontul de timp pentru finalizare fiind sfârşitul anului 2027. O a treia linie, care s-a conturat doar în urmă cu câteva luni, Străşeni - Gutinaş, are estimat ca termen de finalizare sfârşitul anului 2028.

Ministrul moldovean al Energiei a precizat că investiţiile actuale din sectorul energetic din Republica Moldova le depăşesc pe cele realizate în toţi cei 30 de ani anteriori de independenţă, iar banii nu sunt o problemă în momentul de faţă, deoarece ţara are un grad relativ scăzut al datoriei publice.

Victor Parlicov a vorbit şi despre sursele de aprovizionare cu gaze ale ţării sale şi a menţionat că pe parcursul anului 2023 Republica Moldova nu a consumat gaze de la Gazprom.

Totodată, oficialul moldovean a semnalat că există multe proiecte pe partea de energie regenerabilă, eoliană şi solară, şi a insistat asupra necesităţii unor proiecte de eficienţă energetică, în contextul în care Republica Moldova consumă în prezent cam de două ori mai multă energie pentru a întreţine un metru pătrat de clădire comparativ cu media UE.

AGERPRES: Guvernul României a adoptat joi un proiect de Ordonanţă pentru continuarea exporturilor către Republica Moldova. Ce ar fi însemnat pentru ţara dumneavoastră neadoptarea acestui proiect?

Victor Parlicov: Este un proiect care vine să creeze posibilitatea ca, în eventualitatea în care Republica Moldova se confruntă cu un deficit de resurse energetice, să poată fi livrate aceste resurse din România, la condiţiile pieţei din România, cu preţ plafonat, etc. Sperăm să nu ajungem acolo, dar suntem extrem de recunoscători României pentru acest gest frăţesc, care ne dă siguranţă, până la urmă, că indiferent ce se va întâmpla şi consumatorii noştri vor fi la fel de protejaţi ca şi cei din România.

AGERPRES: Aţi anunţat recent o a 3-a linie de interconexiune cu România. Care este situaţia cu celelalte două şi cu aceasta pe care aţi anunţat-o? Când vor începe lucrările propriu-zise şi când estimaţi că vor fi finalizate?

Victor Parlicov: O linie este deja funcţională. De fapt, interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti, care a devenit activă după sincronizarea sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu ENTSO-E pe 16 martie 2022, această linie ne-a salvat atunci când a fost cea mai dificilă perioadă şi când ni s-a organizat ceea ce numesc eu un "stress-test" în regim live în noiembrie 2022, când Gazprom a limitat livrările de gaze către Republica Moldova, centrala din stânga Nistrului a refuzat să producă energie electrică pentru malul drept, sistemul ucrainean de energie, cu care suntem interconectaţi şi pe care anterior puteam miza, era bombardat de Federaţia Rusă şi nu mai puteam miza pe stabilitatea acelui sistem. Pe deasupra la toate acestea, eram într-o conjunctură de preţuri maxime în acea perioadă, şi atunci noi am procurat integral volumele de energie necesare pentru Republica Moldova prin această linie, pe acest interconector.

Eu am mai spus-o cu diferite ocazii şi repet, anume că acea decizie, care este una foarte tehnică, în primul rând e o decizie politică, pentru că a fost contrar tuturor protocoalelor şi procedurilor din Uniunea Europeană şi ENTSO-E, această decizie de a accepta sincronizarea rapid, la trei săptămâni după începutul războiului, a sistemului ucrainean şi moldovenesc cu ENTSO-E. A fost ceea ce, în primul rând, ne asigura securitatea şi, în al doilea rând, ne-a dat şi o posibilitate să facem paşi mai curajoşi pe dimensiunea de gaze, inclusiv, pe diversificarea resurselor de gaze.

Această linie este deja funcţională, dar este nevoie să construim o linie internă de la Vulcăneşti la Chişinău, pe care acum o construim. Ea va fi funcţională la sfârşitul anului viitor. Această linie va permite să aducem puterea mare, deci multă energie, din România direct la Chişinău, pentru că acum volumele mari pot fi livrate doar prin regiunea transnistreană şi oarecum menţin o oarecare dependenţă sau interdependenţă cu autorităţile pe care de fapt nu le controlăm noi ci le controlează un alt stat. Iar după ce finalizăm această linie va fi deja un nivel cu mult mai bun de securitate.

Şi, suplimentar la asta, mai construim două linii. Este vorba de Bălţi-Suceava, care intră acum în proceduri de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi construcţie. A intrat deja, în esenţă. Orizontul de timp este să fie finalizată către sfârşitul anului 2027. Şi a 3-a linie, Străşeni - Gutinaş, este vorba despre o linie care, ca şi idee, a apărut mai de mult, dar s-a conturat exact ce, şi unde şi cum va fi, de-abia în acest an, cu câteva luni în urmă. Şi avem finanţare pentru această linie, este un sprijin, pe partea noastră, pe partea Republicii Moldova. Va fi finanţată printr-un grant al SUA. Acum urmează şi partea română să identifice, Transelectrica, cum finanţează lucrările. Dar, odată ce finalizăm acestea, şi orizontul de timp ar fi sfârşitul anului 2028 probabil, eu cred că noi în anul 2029, după ce finalizăm toate aceste linii, putem deja face nu doar ca Republica Moldova să devină parte a ENTSO-E, separat de Ucraina, indiferent ce se întâmplă acolo şi cât timp va fi nevoie pentru reconstrucţia a ceea ce a fost distrus de Federaţia Rusă - aţi văzut din 22 martie anul acesta practic au distrus cea mai mare parte a sistemului energetic ucrainean - şi va permite cuplarea pieţelor. Deci Republica Moldova şi România vor deveni o piaţă comună de energie şi astfel Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie încă înainte de a deveni stat membru UE. Cam astea sunt orizonturile de timp pentru acest exerciţiu.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Republica Moldova era dependentă de gazele ruseşti ruseşti. Războiul din Ucraina a schimbat lucrurile. De unde luaţi gaze acum?

Victor Parlicov: Acum procurăm gaze de pe piaţa europeană. Noi mai facem exerciţii de acestea de testare diferite, inclusiv am avut un exerciţiu în care am adus LNG (Gaz Natural Lichefiat n.r.) din SUA, prin portul Alexandropolis, pe terminalul din Alexandropolis, Grecia, le-am preluat şi le-am adus în Republica Moldova. Adică noi, deliberat, vrem să demonstrăm că acea dependenţă pe care am avut-o odinioară 100% de un singur furnizor nu mai e valabilă. Pe parcursul anului 2023, pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale, noi nu am consumat practic gaz de la Gazprom. Noi am avut furnizori diferiţi, am avut în total aproape 10 furnizori, dacă nu greşesc, volume diferite, preţuri diferite, dar cu posibilităţi şi cu o diversificare enormă, ceea ce înseamnă în primul rând securitate. Deci, astăzi nu mai putem fi şantajaţi că uite, dacă nu ne comportăm politic prielnic unui actor internaţional, ei ne pot sista livrările de gaz, limita livrările de gaz, schimba contractele, pot să nu semneze contractele negociate anterior etc. Deja asta demonstrează avantajul, să spunem aşa, al integrării într-o piaţă civilizată europeană, comparativ cu o relaţie cu un singur furnizor (...).

AGERPRES: Acordul privind tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina expiră anul acesta. Autorităţile de la Kiev au anunţat că nu îl vor mai prelungi. Ce se va întâmpla în continuare? A fost identificată vreo modalitate de a aproviziona Transnistria?

Victor Parlicov: Da, în primul rând, trebuie să spunem tranşant: noi am luat o decizie politică şi anume că nu vom obstrucţiona livrările de gaze, de facto gratuit, de către Gazprom în regiunea transnistreană. Nu vrem să destabilizăm această regiune, pentru că de ea depinde viabilitatea şi stabilitate aceste regiuni. Depinde practic exclusiv de aceste livrări de gaze. Cei din regiunea transnistreană nu au capacitate economică să achite un preţ de piaţă, chiar şi acum când preţurile au scăzut, nu au capacitatea economică să achite preţurile de piaţă la gaze. Dacă sunt puşi în situaţia asta, dacă nu primesc gaze gratuit de facto din Federaţia Rusă, ar putea colapsa, iar asta ar însemna o criză regională de securitate, cu nişte trupe ruseşti staţionate în regiune, ceea ce deja depăşeşte cu mult cadrul doar de discuţii de energie. De asta încercăm să ţinem lucrurile calm, toate părţile implicate. Există soluţii alternative identificate privind modul în care gazul ar putea ajunge în Transnistria. Singura rută alternativă viabilă este să fie livrat gazul prin Turcia şi prin gazoductul Transbalcanic în regim revers spre Transnistria. Noi aceste scenarii le discutăm, le lucrăm cu colegii din Ucraina, cu colegii din Uniunea Europeană. Nu vrem ca în acest an sau odată cu terminarea contractului de tranzit prin Ucraina, chiar dacă gazul nu va veni direct, aşa cum venea anterior, să fie afectată cumva stabilitatea în regiune.

Dar, totodată, menţionăm şi atenţionăm inclusiv autorităţile din regiunea transnistreană, că acest contract care există între Gazprom şi Moldovagaz va expira în anul 2026 şi nu avem foarte mult timp ca această regiune, treptat-treptat, să înceapă a se adapta şi să înceapă a-şi ajusta modul de funcţionare intern la noile realităţi, inclusiv să înceapă să ridice preţurile interne la energie ca să-şi poată achita facturile pe viitor, pentru că altfel întotdeauna va fi în situaţia în care şocul va fi insuportabil şi îi colapsează.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi început să vă uitaţi spre noi surse de energie. Ce capacităţi de energie regenerabilă urmează a fi puse în funcţiune anul acesta sau pe termen scurt, mediu?

Victor Parlicov: În primul rând, vreau să vă spun că doar în anul 2023 cantitatea de energie regenerabilă instalată doar de consumatori, de prosumatori, s-a triplat. Într-un an s-a triplat ceea ce anterior s-a făcut în 5 ani.(...) Deci deja consumatorii au instalat peste 100 de megawaţi de panouri solare. Acum desfăşurăm licitaţii pentru capacităţile mari, în jur de 105 megawaţi energie eoliană şi 60 de megawaţi energie fotovoltaică. Aceste licitaţii se vor lansa în săptămânile care urmează. Am invitat foarte multă lume, am încercat să discutăm şi cu instituţiile de finanţare internaţionale să faciliteze accesul şi, să spunem aşa, să reducă costul finanţării pentru asemenea proiecte. Avem acceptul de principiu al Corporaţiei Financiare de Dezvoltare din SUA de a elibera garanţii sau asigurări parţiale de risc politic, ceea ce reduce semnificativ costul finanţărilor, iar acest lucru, sperăm, va face ca licitaţia să aibă loc cu succes, să avem preţuri bune pentru consumatori şi consumatorii din Republica Moldova să vadă că energia regenerabilă nu este doar durabilă, dar nu este nici scumpă, aşa cum se credea anterior şi aşa cum era cumva stigmatizată de cei care voiau să menţină status quo-ul că Republica Moldova depinde de o singură sursă de energie.

AGERPRES: Câţi prosumatori există în Republica Moldova?

Victor Parlicov: Dacă nu greşesc sunt în jur de 5.000, dar capacităţile instalate au fost foarte semnificative pentru sistemul moldovenesc. Într-o zi de weekend de vară - şi acesta este unul dintre factorii limitativi câtă energie solară putem accepta în sistem - într-o zi de vară în weekend sarcina în sistem este la 700 de megawaţi. Noi avem peste 100 instalaţi doar de consumatori. Vom mai avea circa 120-140 de megawaţi instalaţi de micii producători în piaţă şi facem acum şi o licitaţie pentru cei 60 de megawaţi. În plus mai avem eoliene, deci în total capacitatea de energie regenerabilă după ce finalizăm toate aceste exerciţii eu cred că va depăşi 400 de megawaţi într-un final.

AGERPRES: Aveţi în vedere un program asemănător celui din România pentru a ajuta populaţia să instaleze panouri fotovoltaice? Cum e Casa Verde Fotovoltaic?

Victor Parliciv: La noi, chiar şi fără programe de sprijin, de compensaţii sau de subvenţionare a acestor eforturi, repet, am avansat ori s-au instalat panouri solare datorită faptului că energia electrică s-a scumpit şi a devenit un model de business foarte fezabil în sine, chiar şi fără subvenţie. Noi vom reveni la discuţia despre subvenţionare, doar că probabil că nu vor fi subvenţionate panourile solare. Dacă vom avea resurse, vom subvenţiona stocarea de energie şi trecerea la, să spunem aşa, elemente de demand side management, adică automobile electrice cu încărcare sau cu încărcare şi descărcare, adică bidirecţionale, care pot nu doar să se încarce din reţea, dar şi să-ţi alimenteze casa atunci când este deficit de energie în reţea şi energia este scumpă. Deci aceştia sunt nişte paşi care vor urma după ce vor fi funcţionale mecanismele de piaţă, pentru că astăzi nu are nicio motivaţie economică un consumator să stocheze energia, pentru că preţul este fix. Atunci când vom avea...OPCOM a deschis o filială în Republica Moldova, când va începe activitatea, când vom avea semnale de preţ diferit în funcţie de oră, atunci, treptat, treptat, va avea sens să introducem aceste sisteme de subvenţionare a stocării de energie, de subvenţionare a automobilelor electrice. Eu cred că asta va dura încă un an şi jumătate, doi... Inclusiv mizăm pe sprijinul şi pe fonduri europene, care la această etapă sunt limitate, pentru că bugetul Uniunii Europene este deja aprobat şi nu conţine noi resurse pentru Republica Moldova până în 2027. Dar mizăm ca ulterior chestia asta să fie deblocată şi să beneficiem şi de finanţări europene care să ne permită să facem exact acelaşi lucruri pe care le-aţi făcut deja în România.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În afară de solar şi eolian, aveţi în vedere şi alte capacităţi, de exemplu termo sau nuclear, hidrogen?

Victor Parlicov: Eu vreau să spun că niciodată sectorul energetic din Republica Moldova nu a beneficiat de atâtea investiţii într-o perioadă atât de scurtă ca în ultimii ani. Noi vorbim de investiţii în linii de interconexiune. Noi vorbim de investiţii în modernizarea staţiilor de generare, cogenerare, noi vorbim de investiţii în regenerabile, noi vorbim de investiţii de smart metering şi inclusiv cu elemente de cybersecurity. Deci noi acum investim în sectorul energetic probabil că mai mult decât am investit în precedenţii toţi 30 de ani de independenţă. Sigur că cel mai tangibil tip de investiţii care se va face nu se va face în sistemul energetic, se va face la nivel de consumator, pentru că, din păcate, după 30 de ani de zile de şovăială, de ezitare, noi suntem o ţară în care, deşi toţi vorbesc cum putem să reducem tarifele, cum putem să reducem preţurile la energie, noi suntem extrem de risipitori. Republica Moldova astăzi consumă cam de două ori mai multă energie pentru a întreţine un metru pătrat de clădire comparativ cu media UE. Ceea ce înseamnă că noi avem facturi practic duble la exact acelaşi cost, indiferent de cât costă energia, noi plătim dublu pentru că cel puţin jumătate de energie o irosim.

AGERPRES: Şi ce măsuri aveţi în vedere pe partea acesta de eficienţă energetică?

Victor Parlicov: Acum noi creăm două filiere majore de finanţare pentru eficienţa energetică. Una vizează consumatorii casnici, unde începem cu subvenţii şi asta este exact de tipul Casa Verde, doar că nu se investeşte în panouri solare. Noi vom investi în izolarea termică, în schimbarea surselor de încălzire cu ceva mai eficient, curat, în integrarea regenerabilelor, dar asta în complex, la nivel de gospodărie, inclusiv la nivel de blocuri, pentru că acolo e şi mai complicat. Noi avem o moştenire din perioada sovietică cu nişte blocuri care au fost construite nu pentru eficienţă energetică, au fost construite ca să fie ieftin şi rapid, dar din punct de vedere al eficienţei energetice ele sunt extrem de risipitoare. Dar ele există, oamenii acolo trăiesc şi noi trebuie să avem grijă de aceşti oameni şi de facturile lor. Şi de asta produsul financiar cu care venim acum este Fondul rezidenţial de eficienţă energetică, care va veni cu o subvenţie. În prima etapă, acum, va fi de circa 70% pentru asemenea tipuri de investiţii.

Altă filieră este eficienţa energetică a clădirilor publice. Acolo nu mizăm atât pe granturi, acolo mizăm pe finanţare, atragerea finanţării pe termen lung. Deci Ministerul de Finanţe urmează să atragă credite pe termen lung. Banii aceştia urmează a fi investiţi în eficienţa energetică a clădirilor publice, iar rambursarea creditelor, pentru că asta este, la fel, un narativ care prin care se încearcă să se discrediteze aceste investiţii în eficienţă energetică, că noi ne îndatorăm şi generaţii de copii ai noştri vor plăti...Păi iată, generaţiile vor plăti mai puţin, pentru că, deşi vor rambursa credit, îl vor rambursa din economiile de energie pe care le vom face datorită acestor investiţii în eficienţă energetică. Acesta este un model (...) prin care guvernul finanţează investiţiile în eficienţa energetică a propriilor clădiri şi rambursează aceste investiţii, creditele internaţionale, cu banii economisiţi în urma acestor economii de energie obţinute.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Toate aceste proiecte necesită foarte mulţi bani. De unde aveţi surse de finanţare?

Victor Parlicov: În momentul acesta banii nu sunt problema. Republica Moldova este o ţară care are un grad totuşi relativ jos de datorie publică. Are o o rezervă suficientă în care ne putem credita. Totodată, trebuie să înţelegem o chestie: noi avem un deficit de capacitate de absorbţie, iar capacitatea de absorbţie nu se construieşte peste noapte. Pentru ca, spre exemplu, o companie de construcţii să-şi angajeze noi oameni, să ia decizia de a investi în noi software, în noi echipamente care să-i permită să facă mai eficient şi mai repede anumite lucrări standardizate pe dimensiune de eficienţă energetică a clădirilor, ei trebuie să aibă certitudinea că acest proces va fi unul continuu şi va dura ani buni de zile. Pentru că sunt nişte decizii investiţionale care se recuperează nu imediat şi atunci, în prezent, suntem la etapa de a declanşa această piaţă prin finanţările care le începem a le oferi şi mizăm de faptul că acele companii care vor vedea că, uite, există o piaţă, că decizia politică sau angajamentul Guvernului pentru asemenea investiţii este unul ferm pe perioada lungă vor începe a construi această capacitate de absorbţie. La fel, mizăm pe faptul că vor veni companii externe. În Republica Moldova se munceşte, doar că o bună parte din companii... până acum practic s-a permis să activeze atât cu norme sovietice, cu costuri, cât şi cu norme europene şi pentru a nu se complica, marea majoritate a companiilor au ales să funcţioneze şi să lucreze cu costuri.

Acum este nevoie să vină companii europene cu soluţii soft, cu proiectări, cu soluţii de calcule pentru aceste proiecte la normele europene, la standardele de materiale europene etc, pentru că, repet, noi putem şi avem forţa de muncă care este capabilă să facă acest lucru, dar încă nu avem companiile, sistemele de management, soft-ul care să ne permită să creştem această capacitate de absorbţie rapid. De asta mizăm inclusiv să vină companii inginereşti, companii de management în construcţii, care să ne ajute să facem acest lucru, de peste hotare, din România, din Uniunea Europeană.

Eu mai am un element pe care trebuie să-l spun aici, pentru că asta nu este o investiţie doar în Republica Moldova, pentru că nu trebuie să uităm că acest război care acum se derulează Ucraina, el se va termina şi următoarea problemă care va exista va fi agenda de reconstrucţie a Ucrainei. Iar Ucraina este în multe privinţe foarte similară, cu acea infrastructură edilitară, cu acele clădiri, cu acele sisteme termo-energetice, cu acele sisteme de încălzire centralizată, cu ceea ce avem noi. Deci companiile care vor veni şi vor face parte din acest proces în Republica Moldova şi vor căpăta această experienţă, ulterior cu mult mai uşor vor putea participa la procesul de reconstrucţie a Ucrainei. De asta mizăm foarte mult să vină aceste companii, inclusiv internaţionale, şi să creştem capacitatea de absorbţie, pentru că aşa cum am spus, banii la acest moment sunt mai mulţi decât noi putem absorbi.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce beneficii consideraţi că ar putea veni în urma înregistrării în Republica Moldova a sucursalei Romgaz Chişinău?

Victor Parlicov: Romgaz, la fel ca şi alţi traderi şi producători (...) toţi încep a se interesa de piaţa din Republica Moldova, pentru că noi, începând cu luna ianuarie a acestui an, am liberalizat intrarea pe piaţă, pentru că până acum am avut anumite probleme, în special în starea de urgenţă, când anumiţi actori politici utilizau în esenţă licenţa pentru furnizarea gazelor drept mandat politic şi făceau mare zarvă. Deci nu livrau gaz, nu livrau nimic, dar au livrat o grămadă de ştiri şi au debusolat o mulţime de populaţie şi influenţau procesul electoral. Şi noi un pic am mai ordonat lucrurile astea, am modificat legislaţia cum trebuie şi acum, din luna ianuarie, intrarea pe piaţă este liberă. Da, am înăsprit condiţiile, dar toţi cei care pe bune vor să se ocupe gaze, şi nu de livrarea ştirilor despre gaze, pot să-şi ia o licenţă şi să activeze. Şi atunci acest interes a invitat cumva companii. A venit şi Romgaz. Tranzacţiile acum se fac pe Bursa Română de Mărfuri, sucursala din Republica Moldova BRM. Deci, cumva treptat, treptat, noi aducem piaţa competitivă sau modelul de piaţă competitivă de gaze, model european, îl aducem în Republica Moldova, pentru ca ulterior, aşa cum am spus, cred că până în anul 2029, treptat, treptat, să cuplăm pieţele din Republica Moldova cu piaţa românească şi să devenim partea a pieţei energetice comune a Uniunii Europene încă înainte de a deveni stat membru.

AGERPRES: Cum funcţionează tranzacţiile pe Bursa de Mărfuri şi pe OPCOM?

Victor Parlicov: Detaliile nu le pot spune eu mai bine decât cei de la BRM, dar ştiu că au tranzacţii, există interes, există diferiţi traderi, mulţi traderi. Plus că noi am făcut un efort de impulsionare a liberalizării pieţei, pentru că în jur de 400 până la 500 de companii mari, începând cu 1 ianuarie 2025 îşi vor pierde statutul de consumator protejat. Deci ei vor fi obligaţi să iasă de fapt în piaţă liberă să-şi procure gazele. Şi asta e cumva o creare de piaţă şi o creare de participanţi la piaţă şi o creştere a lichidităţii unei pieţe.

Din 2027, exact acelaşi lucru vor trebui să facă şi companiile mijlocii şi astfel vrem ca piaţa noastră să devină o piaţă vie, pe care să se întâmple tranzacţii, nu să facem o tranzacţie pe lună sau câteva tranzacţii pe lună cum se fac acum. AGERPRES/(A-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)