Creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, consideră membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit uşor peste aşteptări în 2023, creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, şi menţinerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului", se arată în Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din 13 mai 2024, publicată miercuri.

Potrivit sursei citate, consumul gospodăriilor populaţiei este anticipat să redevină în acest an şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în condiţiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

O contribuţie însemnată la creşterea economică va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să se reducă totuşi accentuat în intervalul 2024-2025, după creşterea amplă din 2023, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, subliniază documentul citat.

"S-a apreciat că activitatea de investiţii va fi susţinută pe mai departe de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere faţă de 2022-2023, şi în contextul persistenţei incertitudinilor asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa. În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină semnificativ mai contracţionistă în 2024 decât s-a anticipat anterior, iar aportul ei la dinamica PIB să rămână negativ în 2025, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Pe acest fond, deficitul de cont curent îşi va încetini probabil puternic corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi se va menţine, în consecinţă, mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice", au subliniat membrii Consiliului.

Pe de altă parte, aceştia consideră că incertitudini şi riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având ca surse în 2024 rezultatul execuţiei bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor. De asemenea, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează în continuare şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, au convenit membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

Totodată, noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023, dar şi în condiţiile unei traiectorii ceva mai ridicate pe termen scurt decât cea evidenţiată în prognoza din februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă în decembrie 2024 la 4,9 la sută, faţă de nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior, şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei, respectiv la 3,4 la sută în luna martie 2026, în linie cu previziunile precedente.

"S-a sesizat că descreşterea va fi antrenată şi în perspectivă prioritar de factorii pe partea ofertei. Acţiunea dezinflaţionistă a acestora va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri la influenţele în atenuare aşteptate să decurgă din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, dar şi la dinamicile relativ mai ridicate anticipate pe segmentele combustibili şi produse din tutun în următoarele trimestre. Totodată, s-a convenit că evoluţia cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime rămâne o sursă de riscuri inflaţioniste, cel puţin pe termen scurt, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice", se menţionează în Minută.

În acelaşi timp, presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali vor persista probabil şi se vor atenua doar uşor pe orizontul proiecţiei, aşa cum s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva restrângerii foarte lente a excedentului de cerere agregată pe parcursul următoarelor opt trimestre şi a menţinerii acestuia la o valoare semnificativă la finele celor doi ani, notează sursa citată.

Totodată, creşterea costului unitar cu forţa de muncă este aşteptată să se tempereze doar uşor în anul curent, rămânând vizibil mai alertă, iar transferarea, cel puţin parţială, a acesteia în preţuri de consum ar putea fi favorizată de situaţia cererii de consum de pe diferite segmente, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

"Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele dezinflaţioniste însemnate, dar în atenuare/epuizare, ce vor continua probabil să vină din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, precum şi din plafonarea adaosului comercial la alimente de bază. De asemenea, efecte dezinflaţioniste consistente sunt de aşteptat din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, iar altele moderate din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, au subliniat membrii Consiliului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat va continua probabil să scadă puţin mai alert decât dinamica inflaţiei headline, dar pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată anterior, coborând la 5,3 la sută în decembrie 2024 şi la 3,5 la sută la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu valorile de 5,0 la sută şi respectiv 3,6 la sută indicate de prognoza precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă", se mai arată în document.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 13 mai, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)