Produsul tradiţional "Cârnaţi din topor din Vâlcea" a demarat procesul pentru obţinerea protecţiei europene
Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea a demarat procesul pentru înscrierea produsului "Cârnaţi din topor din Vâlcea" în registrul Uniunii Europene al indicaţiilor geografice protejate, documentaţia şi caietul de sarcini fiind depuse din data de 12 martie 2024 la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"După depunerea documentaţiei la Ministerul Agriculturii, urmează procedura de evaluare a conformităţii dosarului de înregistrare, iar în cazul în care vor fi solicitate completări, acestea se vor depune în cel mult 30 de zile. Dosarul va fi publicat pe site-ul ministerului pentru o perioadă de opoziţie naţională de 60 de zile, iar după acest termen, produsul "Cârnaţi din topor din Vâlcea" devine automat protejat pe teritoriul naţional până la înregistrarea acestuia la nivel european. Ulterior, România va depune cerere la Comisia Europeană (CE) pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP), care va fi înregistrată în sistemul 'eAmbrosia'. Urmează o nouă evaluare la nivelul Comisiei, apoi perioada de opoziţie europeană de 90 de zile, după care are loc înregistrarea şi publicarea în Jurnalul Oficial al UE", a declarat, pentru AGERPRES, Ionuţ Diaconeasa, consilier în Ministerul Agriculturii.
"Cârnaţii din topor din Vâlcea" sunt făcuţi tradiţional după reţete vechi de o sută de ani, cu materie primă şi ingrediente din arealul geografic delimitat, care cuprinde şapte comune din judeţul Vâlcea: Mihăeşti, Ocnele Mari, Frânceşti, Popeşti, Roeşti, Lăpuşata şi Roşiile. Produsul este atestat tradiţional la MADR sub brandul "Ca Altădată" al producătorului Avi-Giis din Vâlcea, care face parte din grupul aplicant.
Foto: (c) Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea
De ce li se spune acestor cârnaţi "din topor" şi ce este special la acest produs, a explicat preşedintele asociaţiei vâlcene, Florin-Felix Gigîrtu.
"Păstrarea tradiţiei la prepararea cărnii de porc este străveche pentru zona noastră, iar produsul tradiţional necesită multă manoperă şi cunoaştere, pentru că foarte multe procese se fac manual. Pentru cârnaţii "din topor" este foarte importantă alegerea cărnii şi tocarea acesteia cu toporul în bucăţi mari. Toporul, barda şi satârul erau uneltele locale des folosite în gospodării. Şi în zilele noastre se toacă carnea tot manual, cu satârul, e o unealtă mai modernă, dar e tot ca un topor. Ideea este că dacă toci altfel sau cu altceva se schimbă gustul cărnii", a declarat pentru AGERPRES preşedintele asociaţiei.
Acesta a subliniat că alte caracteristici specifice acestui produs, care se păstrează tot din vechime, sunt sarea folosită la prepararea cârnaţilor, care provine numai de la Salina Ocnele Mari, şi afumarea la rece şi la cald numai cu lemn de fag.
"Folosim la prepararea cârnaţilor doar sarea de la Ocnele Mari. Pe vremea bunicilor se mergea cu căruţele după sare la Ocnele Mari, trebuiau să se strângă câte 10-20 de care, să facă un grup, pentru că se trecea printr-o zonă cu păduri, iar pădurea Cotoşman era renumită pentru că erau hoţi şi haiduci. Făceau o zi până la Ocnele Mari şi se aştepta de multe ori încă o zi dacă sarea nu era scoasă. Şi în zilele noastre folosim numai sarea de la Ocnele Mari pentru cârnaţii "din topor" deoarece are nişte proprietăţi diferite faţă de sarea pe care o găsim în comerţ. Are câteva minerale în plus şi noi am pus la dosar analizele care atestă acest lucru. O altă caracteristică este partea de afumat, care se face numai cu lemn de fag, într-adevăr întreg arealul este bogat în păduri de fag, dar şi gustul cel mai bun este dat de fag. De exemplu, stejarul afumă prea rău şi îi dă un gust iute. Au loc practic două afumări, una la rece şi una la cald, iar acest lucru a apărut tot dintr-o necesitate, însă tradiţia s-a păstrat până în zilele noastre. Practic, când bunicii noştri făceau cârnaţii îi atârnau deasupra unui cuptor mai mare şi îi lăsau acolo să se scurgă, să o ia domol, nu aveau o grabă în sensul acesta şi abia la sfârşit când trebuia să îi definitiveze dădeau un foc mai tare", a explicat reprezentantul asociaţiei.
Foto: (c) Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea
De asemenea, la prepararea cârnaţilor se folosesc puţine condimente, toate naturale, şi anume: usturoi, cimbru şi piper, pe lângă sarea de la Ocnele Mari.
Produsul este recunoscut la nivel naţional, mai ales în partea de sud a Românei, inclusiv în Capitală, producătorul fiind prezent cu acesta în târguri, supermarketuri, restaurante şi chiar în online, dar a trecut şi graniţele ţării odată cu participarea la marile târguri internaţionale de profil.
Un alt produs tradiţional atestat la MADR, tot sub brandul "Ca Altădată", pe care asociaţia intenţionează să depună în perioada următoare documentaţia la minister pentru înregistrare europeană este "Carnea afumată la garniţă din Vâlcea".
Foto: (c) Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea
"Carnea afumată la garniţă din Vâlcea" este carnea care se producea în gospodăriile ţărăneşti după ce se tăia porcul. Practic, se urmărea o conservare a cărnii, pentru că nu se putea mânca tot şi aveau nevoie să împingă procesul de conservare până spre primăvară, chiar şi până în vară, pentru că de multe ori când mergeau la coasă luau la pachet carne la garniţă. La garniţă se bagă şi cârnaţii aceştia din topor, dar şi spată, pulpă, cotlet de porc, tăiate bucăţi şi afumate, după care se prăjesc în untură. Toate împreună se bagă la garniţă în untura în care au fost prăjite", a explicat acesta.
Producătorul brandului "Ca Altădată" are 13 produse atestate tradiţional de către Ministrul Agriculturii, produse specifice şi reprezentative pentru zona Olteniei de sub munte şi în special pentru zona Vâlcea.
Foto: (c) Asociaţia Producătorilor Tradiţionali, Meşteşugari şi Artizani Vâlcea
***
În prezent, la nivel naţional sunt 765 de produse tradiţionale atestate de MADR, cele mai multe fiind cele din carne şi produse din carne (309), lapte şi produse din lapte (140), legume şi fructe (124), pâine, produse de panificaţie şi patiserie (120), peşte (30), dar sunt atestate şi băuturi (35).
La nivel european, România are recunoscute şi protejate 13 produse, din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) - Salată tradiţională cu icre de crap.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare româneşti. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei, post pe care l-a ocupat și în perioada 2022-2026, informează ministerul de resort, într-o postare publicată, joi, pe pagin
USLM: Metrorex are un deficit de finanțare de 450 de milioane de lei, în 2026
Deficitul de finanțare al Metrorex este de 40%, în 2026, în timp ce deficitul de personal se ridică la 20%, se arată într-un comunicat de presă al Unității Sindicatul Liber din Metrou (USLM), transmis joi AGERPRES. 'Deficitul de finanțare, în 2026, este de 40%, lipsesc 450.000.000 lei. Deficitul de personal este de 20%, lipsesc pest
Burnete: O parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci și de la București
O parte din fondurile destinate agriculturii nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci vor proveni și din planul național, în condițiile în care România se confruntă cu dificultăți privind cofinanțarea, a declarat joi consilierul prezidențial Radu Burnete, care a transmis și un mesaj din partea președintelui României, Nicușor Dan.
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe, la Bruxelles (ministru)
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe în cadrul unei întâlniri programate vineri, la Bruxelles, cu un reprezentant al Comisiei Europene, după finalizarea vaccinării în județele Constanța și Tulcea, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'S-au făcut pași import
Tinerii din Generația Z preferă să-și asigure dispozitivele electronice în detrimentul sănătății (studiu)
Un ecran spart, o bicicletă furată sau un festival la care n-a mai ajuns sunt principalele riscuri care contează pentru Generația Z, iar 95% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 23 de ani spun că ar plăti ca să se simtă protejați de acestea, arată un studiu de specialitate, prezentat recent în cadrul evenimentului Technology Insurance Days (TID
Barbu: Am putea merge pe plafonarea adaosului comercial la toate alimentele din magazine
Plafonarea adaosului comercial ar putea fi extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor, însă o astfel de măsură trebuie analizată la nivelul Guvernului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, trebuie să avem o analiză la nivelul Guvernul
Barbu: Fermierii ar putea cumpăra motorină fără acciză, direct de la pompă, din 2027
Ministerul Agriculturii discută cu Ministerul Finanțelor crearea unui mecanism prin care fermierii să poată cumpăra, din 2027, motorină fără acciză, direct de la pompă, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, costurile sunt foarte mari, dar Ministerul Agriculturii, la rectificarea din noiembrie
Werner (CE): Vrem să vedem agricultura bine împământenită în politicile pentru zonele rurale și pentru competitivitate
Comisia Europeană vrea o agricultură bine împământenită atât în politicile pentru zonele rurale, cât și în cele privind competitivitatea, a declarat directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, organizată joi, l
Păun: Datoria României crește cu aproximativ 300.000 de lei pe minut
Datoria publică a României crește cu aproximativ 300.000 de lei pe minut, echivalentul a circa 60.000 de euro, în condițiile în care valoarea totală a acesteia a ajuns la 240 de miliarde de euro, a afirmat profesorul universitar Cristian Păun, într-o postare pe Facebook. 'Datoria publică a României a ajuns la
Șeful CNAIR: Stadiul lucrărilor pe ultimul lot al Autostrăzii Bucureștiului a ajuns la 85%
Lucrările de pe ultimul lot aflat în construcție din Autostrada Bucureștiului (A0) au ajuns la un stadiu de 85%, a transmis directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată, joi, pe pagina sa de Facebook. 'Am verificat astăzi șantierul, unde a
Barbu: Fondul unic pentru agricultură, în cadrul financiar european 2028-2034, este o greșeală
Fondul unic propus pentru agricultură în viitorul cadru financiar european 2028-2034 este o greșeală, iar România trebuie să susțină în continuare menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv subvențiile acordate fermierilor și finanțarea dezvoltării sectorului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
DNSC atrage atenția asupra unui nou scenariu de fraudă în care se folosește identitatea Netflix
Un nou scenariu de fraudă, în care atacatorii trimit mesaje frauduloase, în aparență din partea companiei de streaming Netflix, a fost raportat de către utilizatorii din România, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare publicată, joi, pe pagina de socializare a instituției.
Circa 4.700 de oficii ale Poștei Române, dotate cu recipiente pentru colectarea DEEE,până în martie 2027
Aproximativ 4.700 de oficii poștale din întreaga țară vor fi dotate, etapizat, până în martie 2027, cu recipiente pentru colectarea deșeurilor electrice și electronice de mici dimensiuni, în cadrul campaniei naționale 'Dacă tot te duci la Poștă, ia și aparatele vechi', lansată de Asociația Environ, în parteneriat cu Compania Nați
CNAB: Traficul aerian se desfășoară în siguranță, fără probleme, conform planului de zbor
Traficul aerian pe Aeroportul Henri Coandă se desfășoară în siguranță, fără probleme, iar la nivelul aeroportului sunt în curs de aplicare măsurile procedurale, în colaborare cu instituțiile statului, informează reprezentanții CNAB. Precizările vin după ce pe Aeroportul Otopeni a fost instituită o celulă de criză în urm
România a primit peste 108 miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2007 - 2025 (analiză)
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007 - 2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, înregistrând un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT). 'Una di