Proiectele strategice pe termen lung care vor asigura securitatea energetică a României cu energie curată vor genera circa 20.000 de locuri de muncă în perioada în care se realizează, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Teodor Chirica, preşedintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica.

El a făcut referire la retehnologizarea Unităţii nr.1 de la Cernavodă, proiectul Unităţilor 3 şi 4, precum şi la realizarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR).

"Proiectele strategice pe termen lung vor asigura securitatea energetică a României cu energie curată, în condiţiile în care dependenţa energetică este inclusă în securitate. Mă refer la retehnologizarea unităţii nr. 1 de la Cernavodă - această unitate îşi va dubla durata de viaţă la costul sub 50% a unui bloc nou, adică în loc să-l dezafectăm, să-l demolăm, îi mai dăm o viaţă. De asemenea, mă refer la proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi la proiectul reactoarelor modulare mici (SMR). Deja avem o experienţă în realizarea acestor proiecte. Suntem foarte interesaţi să avem un lanţ de aprovizionare foarte solid, adică să se poate lucra şi în zona de inginerie şi în zona de construcţii-montaj şi în zona de fabricaţie - şi acolo e nevoie de ingineri. Aceste proiecte vor genera circa 20.000 de locuri de muncă, asta în perioada în care se şi realizează", a menţionat Teodor Chirica, în cadrul celei de-a II-a ediţii a POLI EnergyFEST, organizat la Politehnica Bucureşti.

El şi-a exprimat speranţa că vor fi lansate şi alte proiecte.

"Proiectul reactoarelor mici modulare (SMR) de la Doiceşti va asigura circa 200 de locuri de muncă permanente şi vor mai fi job-urile în perioada de construcţii, montaj şi în zona de fabricaţie. Ideea de hub energetic poate deveni o realitate, inclusiv în ceea ce priveşte formarea de noi specialişti", a mai spus Chirica.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica a menţionat că "sunt 2.700 de colegi care lucrează la Nuclearelectrica fie la centrala de la Cernavodă, fie la fabrica de combustibil nuclear sau în sediul central din Bucureşti sau în filialele companiei - filiala Nuclearelectrica Serv la Cernavodă şi filiala Feldioara preluata recent şi care are drept obiect de a face prelucrare/procesarea uraniului".

La finalul lunii mai 2022, Nuclearelectrica, compania americană NuScale şi E-Infra au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, deţinut de Nova Power & Gas, E-Infra Holding.

Societatea Naţională Nuclearelectrica a înregistrat în 2023 un profit net de aproape 2,5 miliarde lei, cu 10,2% mai mic faţă de cel obţinut în anul anterior, conform datelor preliminare transmise Bursei de Valori Bucureşti.

SN Nuclearelectrica are ca activitate principală producerea energiei electrice şi termice prin procedee nucleare. Principalul loc de desfăşurare a activităţii este în cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, unde societatea deţine şi operează două reactoare nucleare funcţionale (Unitatea 1 şi Unitatea 2), care se bazează pe tehnologia CANDU.

Fabricarea fasciculelor de combustibil nuclear de tip CANDU se realizează în cadrul Sucursalei FCN Piteşti.

La 31 decembrie 2023, Societatea deţine 100% din filialele Energonuclear S.A., Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu - Feldioara S.R.L. şi Nuclearelectrica Serv S.R.L.. De asemenea, deţine 50% din societatea RoPower Nuclear S.A.

Acţionarii societăţii sunt Statul Român, prin Ministerul Energiei, care deţinea la finele anului trecut 248.850.476 acţiuni, reprezentând 82,4981% din capitalul social, şi alţi acţionari persoane fizice şi juridice, care deţin împreună 52.793.418 acţiuni, reprezentând 17,5019% din capitalul social.

Acţiunile societăţii sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti din data de 4 noiembrie 2013. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)