Majoritatea salariaţilor încasează, de la 1 ianuarie 2024, un salariu lunar net mai mic decât anul anterior, în urma modificării tratamentului fiscal preferenţial pentru tichetele de masă şi pentru voucherele de vacanţă, susţin consultanţii Deloitte România.

"Finalul anului 2023 a adus o serie de modificări fiscale nefavorabile pentru angajaţii şi angajatorii din toate domeniile economice. După schimbările care au vizat restrângerea facilităţilor acordate salariaţilor din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, ce au intrat în vigoare la 1 noiembrie 2023, au urmat, la scurt timp, alte modificări, prin intermediul Ordonanţei 115/2023, cu impact tot asupra salariaţilor, dar şi a departamentelor de resurse umane. Printre acestea din urmă se numără modificarea tratamentului fiscal preferenţial pentru tichetele de masă şi pentru voucherele de vacanţă. Aşadar, începând cu anul 2024, aceste bilete de valoare sunt incluse şi în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS)", precizează Ana-Maria Hoborici, Manager, Soluţii de Servicii Externalizate, Deloitte România, într-un material de opinie.

Conform sursei citate, anterior anului 2024, toate biletele de valoare reglementate prin Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu excepţia celor cadou, erau supuse doar impozitării pe venit (10%), însă, de la începutul acestui an, tichetele de masă, precum şi voucherele de vacanţă sunt taxate cu 10% impozit şi 10% CASS.

"Având în vedere că impozitul pe venit datorat într-o lună se calculează după ce se scad din venitul total brut realizat în luna respectivă contribuţiile sociale datorate (CAS şi CASS, 35% în total), tichetele de masă şi voucherele de vacanţă ajung să fie taxate într-un final cu 19%. Unele companii compensau în trecut impozitul pe venit datorat pentru tichetele de masă, astfel încât salariul net al salariaţilor să nu scadă, dar, în urma acestei modificări legislative, cele mai multe au decis să nu compenseze şi această nouă contribuţie (CASS) datorată de angajaţi", mai arată analiza.

Prin urmare, majoritatea salariaţilor încasează, de la 1 ianuarie 2024, un salariu lunar net mai mic decât anul anterior, precizează sursa citată.

"Spre exemplu, un angajat cu un salariu brut de 6.000 de lei, care primea tichete de masă de 20 de lei/zi, anul trecut lua în medie un salariu net de 3.470 de lei, la care se adăugau tichete de masă în valoare totală de 400 de lei. Salariatul datora aşadar, în medie, un impozit pe venit de 430 de lei, din care 40 de lei reprezenta impozitul pe venit aferent tichetelor de masă, şi contribuţii sociale obligatorii (25% CAS şi 10% CASS) în valoare de 2.100 de lei. Începând cu ianuarie 2024, acelaşi salariat datorează în plus 9% din valoarea tichetelor de masă, ajungând la contribuţii totale (CAS şi CASS) de 2.140 de lei. Însă impozitul pe venit datorat scade de la 430 de lei la 426 de lei, întrucât baza de calcul a impozitului pe venit se stabileşte ca diferenţă dintre venitul total brut şi contribuţiile sociale obligatorii. Aşadar, angajatul ar primi, în medie, un salariu net de 3.434 de lei, mai mic cu 1%-2% faţă de anul anterior", explică specialistul.

Pe lângă schimbarea tratamentului fiscal favorabil al tichetelor de masă, de la 1 ianuarie 2024 a crescut şi valoarea maximă a tichetelor de masă ce poate fi acordată salariaţilor, respectiv de la 35 de lei/zi la 40 de lei/zi. Datorită acestei măsuri, angajatorii care decid creşterea valorii unui tichet de masă vor ajunge să compenseze pierderea salariaţilor din aplicarea CASS.

"Revenind la exemplul de mai sus, dacă valoarea unui tichet de masă ar creşte de la 20 de lei la 25 de lei, angajatul ar obţine un salariu net de 3.415 lei, la care se adaugă tichete de masă de 500 de lei, ajungând la un venit de 3.915 lei, cu aproximativ 2% mai mult faţă de varianta cu 20 de lei/tichet. În acest scenariu, costul total al angajatorului ar creşte cu aproximativ 2%", mai arată cercetarea.

Conform studiului, departamentele de salarizare sunt într-un proces continuu de adaptare, pentru a se conforma la noile reglementări, având în vedere frecvenţa modificărilor legislative.

"Pe lângă acest aspect, una dintre marile provocări ale departamentelor de HR rămâne cea legată de adaptarea într-un timp foarte scurt a sistemului informatic de salarizare la noile cerinţe de raportare/calcul salarial, precum şi asigurarea acurateţei calcului salarial şi plata la timp a drepturilor salariale. În concluzie, impactul noilor modificări legislative este resimţit atât de salariaţi, ca urmare a creşterii contribuţiilor datorate pentru tichetele de masă, cât şi de specialiştii de salarizare. Aceştia din urmă resimt atât povara adaptării calcului salarial în conformitate cu noile reglementări, într-un timp foarte scurt, cât şi presiunea din partea salariaţilor, care solicită detalii şi argumente legate de calculul salarial.", mai arată analiza. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)