Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor, dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii, deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi să explice soluţiile tehnice, dar şi bugetul disponibil versus costurile soluţiilor tehnice sunt principalele bariere pe care IMM-urile din România le-au avut în 2023 faţă de digitalizarea propriilor organizaţii, arată un studiu realizat de Cult Research pentru compania Life is Hard (LIH).

Potrivit studiului, companiile active în sectoare precum industrie (prelucrătoare, alimentară etc.) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii şi tehnologie.

Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% că au şi aplicat la acestea, o bună parte - 26% dintre companiile aplicante - aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate, blocajul resimţit cel mai puternic fiind în agricultură.

"Obstacolele pe care companiile antreprenoriale le au în faţa digitalizării pot fi depăşite cu eforturi cumulate din partea noastră, a industriei de IT, respectiv programe guvernamentale de educare a mediului antreprenorial. Ca să urcăm in topul DESI, unde România se află la coada clasamentului, sunt necesare investiţii. Consolidarea echipelor de consultanţi tehnici cu competente de comunicare avansate ar fi o contribuţie pe care o aducem la educarea pieţei, deoarece studiul Life is Hard arată limpede că, în acest moment, majoritatea IMM-urilor nu au reprezentarea concretă a beneficiilor digitalizării şi nici disponibilitatea de a aloca resurse pentru a înţelege procesele de transformare. În acelaşi timp, programele publice de educaţie pentru digitalizarea afacerilor derulate de statul român şi sincronizate cu eforturile noastre, ale industriei, ar fi benefice, iar recuperarea ecartului în digitalizare faţă de ţări vecine din regiunea CEE ar aduce cu certitudine puncte importante şi atât de necesare de creştere a PIB-ului", este de părere Cătălin Chiş, antreprenor şi director general al companiei.

Studiul derulat de Cult Research vine şi cu o serie de veşti bune, potrivit LIH, respectiv IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje şi au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului) se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile şi aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.

De asemenea, studiul mai arată că aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%).

Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.

"Peste 70% dintre companiile intervievate declară că iau în calcul pentru 2024 bugete destinate transformării digitale a organizaţiilor lor, chiar dacă nivelul bugetat nu este cel ideal. Intenţia arată că managerii sunt conştienţi că digitalizarea are puterea să potenţeze afacerile, chiar dacă nu ştiu exact care ar fi beneficiile", spune Chiş.

În acest context, Life is Hard punctează principalele cinci tendinţe pe care piaţa le are de urmărit în 2024, pentru a creşte ritmul digitalizării IMM-urilor din România, prima fiind preferinţa pentru modelul de lucru de tip abonament.

Astfel, există un interes crescut pentru modele de preţ bazate pe abonament, care oferă predictibilitate şi accesibilitate financiară, în locul plăţilor unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanţii la studiu menţionează costurile cu soluţiile digitale ca fiind o provocare pentru companiile lor şi îşi doresc transparenţă maximă în relaţia cu furnizorul lor.

A doua tendinţă este aceea că industria IT are nevoie de o nouă etapă de dezvoltare de competenţe: soft skills. Creşte cererea pentru specialişti IT care nu doar că au competenţe tehnice, ci şi abilităţi de a analiza, înţelege şi explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este un aspect vital în implementarea soluţiilor digitale, iar investiţiile în acest domeniu din partea jucătorilor din IT care furnizează soluţii de digitalizare şi automatizare de procese devin un must-have în 2024.

"Creşterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanţi: îmbunătăţirea nivelului de literaţie digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialişti în domeniul IT cu abilităţi de analiză a nevoilor şi design de soluţii adaptate acestor nevoi, creşterea încrederii antreprenorilor faţă de companiile de IT pentru a se deschide mai mult, respectiv adaptarea soluţiilor la bugetele disponibile din partea IMM-urilor. Practic, mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educaţie digitală, care să pornească de la creşterea conştientizării nevoilor de digitalizare din companie", explică Paul Acatrini, Managing Partner Cult Research.

De asemenea, studiul relevă faptul că este în creştere nevoia de personalizare şi apetitul pentru securitate şi AI. Astfel, rezultatele studiului indică faptul că, în proporţie de 52%, IMM-urile îşi doresc soluţii tehnologice dezvoltate specific pentru nevoile şi particularităţile afacerilor lor. În acelaşi timp, interesul pentru soluţii de securitate cibernetică şi cele bazate pe inteligenţă artificială se află în curbă ascendentă, pe măsură ce IMM-urile încep să recunoască importanţa securităţii datelor şi eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.

Percepţia echipelor în cadrul acelor IMM-uri care au deja procese automatizate arată că majoritatea angajaţilor sunt mulţumiţi, iar munca lor este tot mai eficientă pe măsură ce nivelul de transformare digitală sporeşte.

A patra tendinţă: campaniile de educare pot accelera ritmul de transformare digitală a IMM-urilor. Tendinţele indică faptul că managerii întreprinderilor mici şi mijlocii vor să înţeleagă mai bine opţiunile şi tehnologia IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Însă pentru a identifica soluţiile potrivite pentru specificul business-ului este nevoie de creşterea nivelului de înţelegere digitală. Făcute corect şi cât mai rapid, campaniile de informare şi educare a mediului antreprenorial pot avea impact pozitiv direct asupra dezvoltării companiilor mici şi mijlocii, se mai spune în studiu.

Ultima tendinţă este puterea exemplului, un element de influenţă pentru decizia de start a "valului 2". Acele IMM-uri care se află într-o etapă mai avansată de automatizare funcţionează ca influenţatori ai deciziei pentru companiile aflate la începutul drumului lor digital. Acestea au nevoie de confirmări şi recomandări, de validarea faptului că firmele digitalizate în "primul val" au rezultate bune şi furnizori pe care se pot baza - conform studiului derulat de Cult Research.

"Digitalizarea începe să fie percepută nu doar ca un posibil avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici şi mijlocii recunoaşte importanţa acestui proces şi manifestă interes pentru investiţii în soluţii tehnologice adaptate nevoilor lor. Cu atât mai mult în contextul în care, la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90 % dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale in activitate, până în 2030. Ne aşteptăm la un 2024 în care statutul nostru de partener-cheie pentru digitalizare din industria de asigurări, câştigat deja în piaţă prin toate produsele noastre, să se extindă treptat şi către alte domenii", concluzionează Cătălin Chiş.

Studiul "Digitalizare IMM" derulat de Cult Research are caracter reprezentativ la nivel national, a inclus atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă, şi a fost derulat pe un eşantion de 400 de întreprinderi mici şi mijlocii din România din diverse segmente de business: Informaţii şi comunicaţii, Industrie, Consultanţă şi intermediere, Construcţii, Servicii sociale, Transport şi depozitare, Marketing, publicitate şi media, Agricultură, Silvicultura şi pescuit şi altele.

Life is Hard este prima companie românească de software listată la BVB, piaţa AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. Compania are 19 ani de activitate, iar în 2020 a intrat în proces de dezvoltare accelerată prin achiziţii şi fuziuni, care i-au crescut semnificativ rezultatele financiare şi poziţia pe piaţă.

Activitatea ecosistemului de business Life is Hard este concentrată pe digitalizare pentru companii şi comunităţi, cu focus crescut pe industria de asigurări şi IMM-uri. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)