Incertitudinile legate de măsurile fiscale recent adoptate de către autorităţi au afectat negativ încrederea mediului de afaceri, susţine Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România, conform unui comunicat al companiei.

"Potenţialul de creştere al României, pe viitor, rămâne ridicat şi acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale şi legislative sunt predictibile, precum şi punând accent pe îmbunătăţirea infrastructurii din ţară. Totuşi, incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorităţi, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri. Creşterea TVA pentru unele bunuri şi servicii şi accizele mai mari la carburanţi, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari şi impozitele suplimentare pentru instituţiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne aşteptăm să împingă inflaţia în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată iniţial şi, în plus, să afecteze negativ cererea. Deşi economia urmează să beneficieze de investiţii semnificative, susţinute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influenţa aceste schimbări fiscale, atât creşterea economică, cât şi dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt," a declarat Ramona Jurubiţă.

Potrivit raportului KPMG Global Economic Outlook, perspectivele economice din România pe termen scurt sunt influenţate de incertitudinea legată de modalităţile de corecţie, atât a deficitului bugetar, cât şi a celui de cont curent.

"La nivel global, perspectivele rămân provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afectează lanţurile de aprovizionare, este un motiv de îngrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri în containere şi de petrol. Cu toate acestea, în ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabilă şi mulţi lideri au dezvoltat un sentiment real de rezilienţă şi agilitate, care le-a permis nu numai să navigheze în ape tulburi, ci şi să prospere, prin stimularea inovării", a spus Ramona Jurubiţă.

După o creştere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia românească a încetinit brusc, avansând cu 1,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Inflaţia ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, încetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creşterii economice în ultimii ani. Chiar şi aşa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere din regiune, estimată la 1,8% în 2023. În Polonia, creşterea economică pe 2023 este prognozată la doar 0,4%, în timp ce în Cehia aşteptările sunt pentru o contracţie de 0,5%. În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investiţiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creşterii, susţinută de proiecte de infrastructură, transformare digitală şi tranziţie energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, şi-ar putea mări contribuţia la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale şi inflaţie urmează să crească din nou.

În România, creşterea economică a depăşit-o pe cea a ţărilor din regiune, în ciuda conflictului care are loc la graniţa cu Ucraina. Inflaţia medie anuală a continuat să scadă în 2023, şi este de aşteptat ca această tendinţă să continue şi în 2024 iar inflaţia să ajungă la aproximativ 6,9%. Această tendinţă este similară cu cea observată şi în economiile din regiune. În Republica Cehă, inflaţia de bază a scăzut semnificativ, după un vârf de 18% la începutul lui 2023. Acum se prognozează că va atinge 3,3% în 2024 de la 10,8% în 2023. În Polonia, aşteptările inflaţioniste sunt pentru o înjumătăţire a acesteia, de la 11,6% în 2023 la 5,6% în 2024.

Ratele şomajului vor rămâne la nivele scăzute în toate cele trei ţări pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendinţele demografice. În 2024 se preconizează că acestea vor fi în jur de 5,4% în România, 5,1% în Polonia şi 2,8% în Cehia.

Conform raportului, inflaţia scade la nivel global, însă ratele ridicate ale dobânzilor şi incertitudinea politicilor publice îşi vor pune amprenta asupra creşterii economice.

Reducerea avansului economic în unele dintre economiile mari ale lumii, coroborată cu stimuli reduşi în alte economii, ar putea duce la o uşoară scădere a ratei de creştere a PIB-ului global în 2024. Pe fondul stabilizării ratei de creştere a comerţului global din ultimii ani, cauzată parţial de pandemie, de tensiuni geopolitice şi de măsuri protecţioniste tot mai ample, raportul KPMG lansează un avertisment cu privire la pierderi potenţiale mari de producţie cauzate de procese de fragmentare geoeconomică pe termen lung. Raportul prognozează o creştere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 - în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă şi o creştere anticipată de 2,6% în 2025.

Realizat de economişti din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de ţări şi zone economice, inclusiv România, în anii 2024 şi 2025, precum şi potenţialul economiei mondiale în următorii doi ani.

Creşterea economică mai slabă a ajutat la atenuarea presiunilor pe lanţurile de aprovizionare şi la diminuarea presiunilor mai ample exercitate asupra costurilor. Prognozele raportului estimează că inflaţia globală va fi în medie de 5% în 2024 şi 3,9% în 2025, în scădere de la rata de 6,5% estimată în 2023 şi 8% în 2022. Riscurile sunt însă în creştere, deoarece orice alte şocuri asupra preţurilor la energie - sau o creştere mai persistentă a inflaţiei autohtone în unele ţări - ar putea deraia revenirea relativ lină către ţintele de inflaţie ale băncilor centrale în anul viitor.

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)