Construcţia bugetară pentru anul 2024 este compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, apreciază Consiliul Fiscal.

"Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli. În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale", arată Consiliul Fiscal în Opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2024, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.

Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 puncte procentuale (pp) din PIB, faţă de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare se diminuează marginal cu 0,02 pp din PIB.

Potrivit CF, factorii care influenţează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2024 sunt reprezentaţi, în principal, de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF şi evoluţia anticipată a absorbţiei de fonduri europene.

"Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde de lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 miliarde de lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget", se arată în Opinia publicată.

În ceea ce priveşte evoluţia în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, arată CF care apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială, reprezentând circa 0,26% din PIB.

Potrivit sursei citate, cea mai acută problemă a României (dincolo de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.

În context, reprezentanţii CF arată că o corecţie a deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri, în condiţiile în care România are
venituri fiscale extrem de joase, de circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB.

"Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, circa 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plăţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică", arată CF.

Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de circa 1% din PIB în 2024 însă pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani sunt necesare măsuri suplimentare.

Pe de altă parte, Consiliul Fiscal avertizează că noua lege a pensiilor va avea un impact sever pe termen imediat şi mediu.

"Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente", subliniază documentul citat.

În aceste condiţii, CF pledează pentru continuarea reformei fiscale arătând că trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale. Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată, menţionează sursa citată.

"La orizontul anilor 2027-2028, România, prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, printr- o colectare de venituri fiscale mai bună, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF consideră că un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, având în vedere provocări actuale şi viitoare", se arată în document.

Referitor la execuţia bugetară a acestui an, CF menţionează că cele mai recente date privind execuţia bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăşi cu 39-40 miliarde de lei ţinta stabilită prin bugetul iniţial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB, însă, în contextul subexecuţiei semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica)