Comisia Europeană va evalua cererile de plată transmise, la sfârşitul săptămânii trecute, de Cipru, România şi Slovacia, şi va transmite apoi Comitetului economic şi financiar evaluările sale preliminare cu privire la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor necesare pentru aceste plăţi.

Executivul comunitar precizează, într-un comunicat transmis luni, că plăţile din cadrul MRR se bazează pe performanţă şi depind de implementarea de către cele trei state a reformelor şi a investiţiilor prezentate în planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Comisia Europeană a primit, în data de 15 decembrie, cererile de plată în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă din partea Ciprului, a României şi a Slovaciei.

Cea de-a treia cerere de plată a României se ridică la 2 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi (fără prefinanţare) şi se referă la un număr total de 68 de jaloane şi 6 ţinte.

"Această cerere de plată vizează reforme transformatoare şi investiţii importante în domenii precum eficienţa energetică, reducerea riscului seismic, securitatea cibernetică, competenţele digitale pentru serviciile publice, administraţia fiscală, mobilitatea urbană, siguranţa rutieră, reîmpădurirea, economia circulară, educaţia, transportul public urban şi regional, infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice şi infrastructura pentru biciclete", precizează sursa citată.

Planul global de redresare şi rezilienţă al României va beneficia de o finanţare de 28,5 miliarde de euro (13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi).

Cea de-a doua cerere de plată a Ciprului se ridică la 152 de milioane de euro sub formă de granturi (fără prefinanţare) şi se referă la un număr total de 33 de jaloane şi 5 ţinte. Această cerere de plată vizează reforme transformatoare şi investiţii importante în domenii precum sănătatea publică, educaţia, eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile, protecţia împotriva incendiilor forestiere şi a inundaţiilor, gestionarea apei, agricultura, cercetarea şi inovarea, sprijinul financiar pentru întreprinderi, digitalizarea administraţiei publice, impozitarea, precum şi combaterea corupţiei. Planul global de redresare şi rezilienţă al Ciprului va beneficia de o finanţare de 1,22 miliarde de euro (0,2 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi 1,02 miliarde euro sub formă de granturi).

În cazul Slovaciei, a patra cerere de plată se ridică la 799 milioane de euro sub formă de granturi (fără prefinanţare) şi se referă la un număr total de 15 jaloane. Această cerere de plată vizează reforme transformatoare în domenii precum transportul durabil, educaţia, asistenţa medicală, mediul de afaceri, consolidarea luptei împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii. Planul global de redresare şi rezilienţă al Slovaciei va beneficia de o finanţare de 6,4 miliarde de euro.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat vineri că a transmis Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce înseamnă o finanţare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)