INS: Venitul brut realizat de salariaţii cu contract de muncă şi program complet a ajuns la 6.190 lei, în octombrie 2022
Venitul brut realizat de salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 6.190 lei, cu peste o pătrime mai mult faţă de salariul brut de bază (4.895 lei), a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS).
Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001 - 6.000 lei.
Veniturile brute realizate de salariaţii femei au fost mai mici decât cele realizate de salariaţii bărbaţii cu circa 300 de lei. Veniturile brute cele mai ridicate au fost realizate de salariaţii din grupele de vârstă 30 - 44 ani.
Potrivit INS, numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4,505 milioane, din care 46,8% femei.
Repartizarea pe activităţi economice relevă faptul că majoritatea salariaţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022, şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (20,7%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).
Salariaţii bărbaţi au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,6% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi).
Peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ au fost femei.
Grupele majore de ocupaţii în care au lucrat cei mai mulţi salariaţi bărbaţi au fost cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - GM8, respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi - GM 7 (circa 17,5% din numărul salariaţilor bărbaţi, pentru fiecare grupă majoră de ocupaţii în parte).
Salariaţii femei au activat cu preponderenţă ca specialişti în diverse domenii de activitate - GM2 (28,5% din numărul salariaţilor femei) sau ca lucrători în domeniul serviciilor - GM5 (20,6% din numărul salariaţilor femei).
Pe grupe de vârstă, contingentul cel mai numeros (79,8% din numărul salariaţilor, respectiv 3,594 milioane de persoane) s-a situat în intervalul 30-59 ani. Grupele de vârstă 15-24 ani, respectiv 60 ani şi peste au fost aproape în mod egal reprezentate (6,1%, respectiv 5,7% din numărul salariaţilor).
În grupa de vârstă preponderentă (30-59 ani) s-au regăsit 78,0% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 81,8% dintre salariaţii femei.
Salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4.895 de lei.
Venitul brut realizat ca urmare a remunerării în funcţie de anumite caracteristici şi/sau performanţe salariale (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază, la 6.190 de lei.
Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001-6.000 lei. În acest interval de venituri brute realizate s-au situat 43,6% dintre salariaţii femei, respectiv 37,8% dintre salariaţii bărbaţi. Circa o pătrime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 3.001 lei (27,7% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 22,0% dintre salariaţii femei).
Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 6.000 lei a fost puţin peste o treime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei. Salariaţii bărbaţi au fost încadraţi cu salarii brute de bază de 4.941 lei şi au realizat venituri brute cu 28,3% mai mari (6.341 lei).
Salariile brute de bază ale salariaţilor femei au fost de 4.842 lei, iar veniturile brute realizate de acestea s-au situat cu circa 300 lei sub cele ale salariaţilor bărbaţi (6.019 lei).
Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (11.172 lei salariul brut de bază, respectiv 12.956 lei venitul brut realizat).
La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (3248 lei salariul brut de bază, respectiv 3650 lei venitul brut realizat).
În industria extractivă, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, venitul brut realizat a depăşit cu peste 60% salariul brut de bază. Salariaţii bărbaţi din aceste activităţi economice au realizat cu peste 70% mai mult decât au fost încadraţi, în timp ce salariaţii femei au realizat cu circa 50% peste salariul brut de bază.
Cele mai mici realizări peste salariul brut de bază s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (+12,4%), respectiv alte activităţi de servicii (+13,6%).
Grupele majore de ocupaţii cu cele mai ridicate salarii brute de bază, dar care au realizat şi cele mai mari venituri au fost cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - GM1 (7.819 lei salariul brut de bază, respectiv 9.738 lei venitul brut realizat) şi de specialişti în diverse domenii de activitate - GM2 (7.810 lei salariul brut de bază, respectiv 9.514 lei venitul brut realizat).
La polul opus, cu cele mai reduse salarii brute de bază şi venituri brute realizate s-au aflat lucrătorii în domeniul serviciilor - GM5 (3.067 lei salariul brut de bază, respectiv 3.776 lei venitul brut realizat) şi salariaţii cu ocupaţii elementare - GM9 (3.088 lei salariul brut de bază, respectiv 3.790 lei venitul brut realizat).
Salariaţii bărbaţi din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2 au realizat cele mai mari venituri (10.830 lei, cu peste 20% mai mult decât salariul brut de bază).
Salariaţii din grupa majoră de ocupaţii operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - GM8, muncitori calificaţi şi asimilaţi - GM7, respectiv tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - GM3 au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.
Salariul brut de bază şi venitul brut realizat a crescut progresiv odată cu vârsta, până la 40 ani. Astfel, salariaţii din grupele de vârstă 35 - 39 ani, respectiv 30 - 34 ani au fost încadraţi cu cele mai ridicate salarii brute de bază (5.551 lei, respectiv 5.535 lei) şi au realizat cele mai mari venituri brute (6.908 lei, respectiv 6.833 lei).
Salariaţii bărbaţi din grupa de vârstă 35-39 ani au realizat cele mai ridicate venituri brute (7.231 lei). Din acest interval de vârstă s-au detaşat bărbaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2, care au realizat 12.398 lei. Salariaţii femei din grupa de vârstă 30-34 ani au realizat cele mai mari venituri brute (6.586 lei).
Salariaţii din grupa de vârstă 15-19 ani au fost încadraţi cu salarii brute de bază şi au realizat venituri brute cu circa 45% mai mici decât salariaţii din grupa de vârstă 35-39 ani. Salariaţii cu vârsta de peste de 45 ani au fost încadraţi şi au realizat puţin sub valorile medii ale celor doi indicatori.
Salariaţii din grupa de vârstă 50-54 ani au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sindicaliștii cer Ministerului Agriculturii clarificări privind o eventuală reorganizare a APIA
Federația Agro-Star 2022 solicită Ministerului Agriculturii clarificarea publică a eventualelor intenții privind reorganizarea sau reducerea personalului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), precum și organizarea de urgență a unei întâlniri cu reprezentanții salariaților, potrivit unui comunicat transmis luni. Federația &icir
Nazare: Confirmarea ratingului de către S&P, după Fitch și Moody's, transmite semnale pozitive pe piețe
Confirmarea ratingului României de către agenția S&P, după deciziile similare ale Fitch și Moody's, transmite semnale pozitive pe piețe, iar randamentele titlurilor de stat au scăzut luni cu 10-20 de puncte de bază, în funcție de maturitate, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Semnale pozitiv
Isărescu: Fotografiile lui Lucian Tudose constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante
Fotografiile realizate de Lucian Tudose de-a lungul unei cariere de peste trei decenii constituie o arhivă imagistică valoroasă a unor momente importante din istoria recentă a României, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la dezbaterea prilejuită de apariția volumului 'Fotografiile vorbesc - Povestea vieții mele
Ministrul Agriculturii anunță măsuri pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești
Ordinul ministrului Transporturilor privind regimul de acceptanță a trenurilor de marfă în stațiile care deservesc Portul Constanța ar putea fi modificat pentru fluidizarea exporturilor de cereale românești, a anunțat, luni, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna. 'În această dimineață, împreună cu ministrul transporturilor, Radu Mir
Mihailov: Agenția pentru Dezvoltare Regională luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) finanțează locuințe sociale pentru persoanele defavorizate, oferind fonduri municipalităților pentru a achiziționa apartamente de pe piața liberă, și luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre, în special în cele mari, a afirmat, luni, Luminița Mihailov, director general la Agenți
Pîslaru: Ne propunem ca până la finalul anului să asigurăm finanțarea pentru un hub deep-tech
România își propune ca până la finalul acestui an să asigure finanțarea pentru un hub deep-tech, din fonduri de coeziune, proiectul urmând să sprijine conectarea ecosistemului românesc la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
ANSVSA pregătește reluarea exporturilor de ovine către Libia
O delegație oficială din Libia efectuează, în perioada 5-10 octombrie, o vizită de lucru în România pentru evaluarea condițiilor tehnice și sanitare necesare reluării și securizării exporturilor de animale vii, în perspectiva implementării Planului de Acțiune pentru reluarea exporturilor, a anunțat luni Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pen
Venera Vlad (BERD): Există o nevoie reală în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii
Există o nevoie reală, semnificativă, în sectorul locuințelor la prețuri accesibile, în special în marile municipii, situație cu care se confruntă atât România, cât și alte țări din regiune, a declarat, luni, Venera Vlad, director asociat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la un eveniment de specialitate.
Scăderea nivelului de trai și sărăcia, printre principalele îngrijorări economice ale românilor (Monitorul Social)
Scăderea nivelului de trai și sărăcia sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, iar temerile lor sunt mai accentuate decât în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele din Eurobarometrul privind percepția europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România
ANIS: Afacerile sectorului IT&C din România au ajuns la 23,6 miliarde de euro; absorbția de tehnologie în economie, modestă
România are un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro în cifră de afaceri, cu o contribuție directă de 6,67% la PIB și circa 25,6% din exporturile de servicii, însă capacitatea de a absorbi tehnologie în economia internă rămâne modestă, susține directoarea executivă a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS)
ANM: Vreme în general caldă, cu intervale de ploi pe arii restrânse, în următoarele două săptămâni
Vremea se va menține caldă pe parcursul următoarelor două săptămâni (5 - 18 octombrie), la nivel național, chiar dacă se vor semnala și intervale cu scăderi ale valorile termice maxime, în timp ce precipitațiile vor apărea mai mult local aproape pe întreaga perioadă analizată, relevă prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Național
Kover (MDLPA): Strategia pentru Locuințe din 2022 trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) dispune de o Strategie Națională pentru Locuințe, elaborată și aprobată în 2022, dar care trebuie actualizată cu nevoile reale din teritoriu, a afirmat, luni, Kover Orsolya Maria, secretar de stat în MDLPA, la un eveniment privind locuințele accesibile. 'Minis
FIDES: România are nevoie de politici publice și de fonduri europene pentru proiecte de locuințe accesibile
Autoritățile, instituțiile europene, sectorul financiar, dezvoltatorii imobiliari și societatea civilă au rolul de a atrage atenția asupra provocărilor legate de locuințele la prețuri accesibile, de a contribui la politici publice eficiente și de a ajuta România să mobilizeze fonduri și finanțări europene pentru proiecte concrete, a declarat, luni, președintele
UNSAR: Doar 17% dintre români spun că ar avea economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru
Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Pîslaru: României îi lipsește o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor
României îi lipsește, în acest moment, o viziune coordonată asupra sectorului locuințelor, domeniu care se îndreaptă în direcția corectă, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a declarat, luni, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la un evenimen




